Analiză GRAFICE Șomajul a crescut anul trecut. Tinerii, cei mai afectați. Expert: „Se văd clar fisuri structurale care se vor adânci în 2026”
România a înregistrat în 2025 o deteriorare ușoară a pieței muncii, cu mai puțini oameni angajați și mai mulți șomeri, într-un context economic marcat de provocări fiscale și economice, dar și presiuni asupra consumului. Specialiștii avertizează că tendința se va menține și în acest an, ba chiar se va adânci, cu probleme legate de ocuparea insuficientă, polarizarea urban-rural, integrarea slabă a tinerilor, dependența puternică de educație, precum și o calitate inegală a ocupării.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) a fost de 63% în 2025, în scădere cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior, potrivit datelor publicate miercuri, 22 aprilie, de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, rata de ocupare a fost de 69%, cu 0,5 puncte procentuale mai mică decât în 2024.
„Observăm în primul rând că s-a înregistrat o scădere a ratei de ocupare și în contrapartidă, evident, o creștere a ratei șomajului. Nu este o cifră mare, vorbim doar de 0.8 puncte procentuale, dar este o scădere. Asta însemnă că economia nu are capacitatea de a absorbi forța de muncă în ritm ca înainte, deci unele segmente devin vulnerabile, sunt mai puține oportunități, oamenii suferă.
Nu este bine nici pentru stat pentru că o rată de ocupare mai slabă înseamnă o bază mai mică de contribuabili, presiune mai mare pe sistemele publice și o capacitate redusă de creștere economică pe termen lung”, a explicat Sorin Faur, specialist în HR, pentru DigiEconomic.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
În total, populația activă a României a fost de 8,19 milioane de persoane, dintre care 7,69 milioane erau ocupate, iar aproximativ 500.000 erau șomeri.
Ca și în anii anteriori, diferențele între categorii rămân semnificative. Rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (71,4%) decât în rândul femeilor (54,4%), precum și în mediul urban (69,7%) față de mediul rural (56%).
„Nu vorbim doar despre mai puține locuri de muncă în rural, ci despre o economie locală slab diversificată și de o polarizare accentuată. Nu ne mirăm, se înscrie în trendul general din lume, dar asta înseamnă că vom vedea tot mai multă migrație internă, depopulare și îmbătrânirea accelerată a unor zone deja fragile.
Pe termen mediu vom vedea că anumite zone trebuie declasificate de la statutul oraș, de exemplu, sau de comună la nivele inferioare. Asta produce o economie în două viteze: una modernă, conectată la servicii, industrie și consum, și una periferică, unde oportunitățile sunt mai rare, mai instabile și clar mai prost plătite”, a adăugat specialistul.
Tinerii, cei mai afectați
Tinerii continuă să fie cei mai vulnerabili pe piața muncii. Rata de ocupare în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani a fost de doar 17,6%, în timp ce rata șomajului în această categorie a ajuns la 26,1%, cel mai ridicat nivel dintre toate grupele de vârstă.
„Datele reflectă calitatea în scădere a învățământului și educației, angajatorii nu vor sau nu au bani să investească în formarea tinerilor, unii au prejudecăți, există desigur aceste cauze obiective legate de lipsa de experiență. Dar firmele nu vor să riște și spun clar: competențele nu sunt aliniate cu cererea și nevoile economiei reale. Suntem într-un cerc vicios aici, de care din păcate nu vom scapa prea curând pentru că educația este în continuare unul dintre cele mai subfinațate domenii ale economiei.
Însă, o generație care intră mai greu în muncă este mai vulnerabilă economic, își amână autonomia financiară, asta conduce la întârzieri în formarea unei familii (pentru că oricum natalitatea este la pământ), consumă mai puțin și contribuie mai târziu la bugetele publice. Este un segment unde avem mult de lucru pentru că tinerii sunt viitorul și chiar dacă nu au experiență, au alte abilități legate de digitalizare, AI, cunoașterea unor limbi străine, agilitate și flexibilitate personală”, a mai explicat Sorin Faur.
Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 57,0%.
În funcție de nivelul de educație, cele mai mari rate de ocupare se înregistrează în rândul persoanelor cu studii superioare (90,1%), comparativ cu 65,8% pentru nivel mediu și doar 34,9% pentru nivel scăzut.
Economia privată domină piața muncii
Salariații au rămas majoritari în totalul populației ocupate, cu o pondere de 86,9%, deși numărul acestora a scăzut ușor față de anul precedent. Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați au reprezentat 11,7% din total.
Sectorul privat a absorbit cea mai mare parte a forței de muncă (82,3%), în timp ce sectorul public a concentrat 17,1% din populația ocupată.
„Vedem ce timpuri trăim, asta înseamnă că orice încetinire a investițiilor, a consumului sau a comenzilor se transferă relativ repede în angajări, salarii și șomaj. Piața muncii este realmente dependentă de sănătatea mediului privat de a continua să angajeze și să extindă activitatea.”
Pe sectoare economice, majoritatea persoanelor ocupate lucrau în servicii (57,5%), urmate de industrie și construcții (32,4%) și agricultură (10,1%).
În activităţile neagricole erau ocupate 6,9 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de persoanele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (20,4%), comerţ (19,9%) şi construcţii (12,2%).
„România are mare nevoie de reindustrializare. Este un trend global acum, să îți aduci producția acasă, să generezi astfel locuri de muncă la tine în țară, să reduci dependența de lanțurile de aprovizionare internaținale, care vedem cât de fragile sunt. Fără industrie locală suntem mai vulnerabili decât ne-am dori. Marea majoritate a angajaților lucrează pe contract de muncă, program complet, un număr foarte mic, 2,5%, lucrează cu timp parțial și cei mai mulți sunt în agricultură”, arată Faur.
Șomajul crește și afectează mai ales mediul rural
Rata șomajului a crescut la 6,1% în 2025, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul din anul anterior. Diferențele sunt semnificative și între mediile de rezidență: șomajul este mult mai ridicat în rural (9,8%) decât în urban (3%).
Șomajul afectează în special persoanele cu un nivel scăzut de educație (17,6%), în timp ce în rândul absolvenților de studii superioare rata este de doar 1,8%.
„Educația nu mai este doar un avantaj, ci devine aproape o condiție de siguranță economică. Invers, nivelul scăzut de educație nu înseamnă doar venituri mai mici, ci și expunere mult mai mare la instabilitate și excludere. Din rațiuni evidente și practice, piața penalizează dur lipsa de educație și de competențe.”
În același timp, șomajul de lungă durată rămâne o problemă importantă, cu o rată de 2,1% și o incidență de 35,1% din totalul șomerilor.
În rândul tinerilor, aproape jumătate dintre șomeri (49%) se află în această situație.
„Adică practic, jumătate din tineri stau degeaba și stau mult timp în somaj, peste 6 luni de zile pănă să își găsească ceva. Nu este ușor, mesajul pentru tineri este că trebuie să fie rezilienți, să aibă rabdare până pot, în sfărșit, să își înceapă cariera. Cu cât un tânăr stă mai mult în afara muncii, cu atât îi scad șansele de integrare viitoare, îi afectează încrederea în sine, pune presiune pe părinți, iar angajatorii tind să îl perceapă mai puțin atractiv.
Alt cerc vicios de care o să scăpăm greu. Este neapărată nevoie de politici publice de integrare a tinerilor și ceva trebuie clar trebuie schimbat din modul în care se fac acum lucrurile din moment ce măsurile existente nu dau rezultate”, a punctat specialistul.
„Ca și concluzie generală, ne bucurăm că avem doar 0,8 puncte procentuale scădere a gradului de ocupare în 2025, un an deloc ușor, dar se văd clar fisuri structurale care, cel mai sigur, se vor adânci în 2026: ocupare insuficientă, polarizare urban-rural, integrare slabă a tinerilor, dependență puternică de educație, și o calitate inegală a ocupării”, a conchis Sorin Faur.
