Importurile de cărbune ale României au explodat în primele 2 luni din 2026. Specialist: Datele relevă un dezechilibru
Producţia de cărbune a României a totalizat 244.400 tone echivalent petrol (tep) în intervalul ianuarie-februarie 2026, fiind cu 26,1% mai mică faţă de perioada similară din anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Importurile de cărbune realizate în ianuarie-februarie 2026 au totalizat 20.700 tep. Raportat la aceeaşi perioadă din 2025, se observă o creștere cu 430,8% sau 16.800 tep.
Datele recente intră în contradicție cu estimările anterioare. Pentru 2026 se preconiza o scădere a producției de cărbune cu 9,5% până la 1,55 milioane tep și a importurilor cu 26,3% până la 121.000 tep.
Situația actuală relevă faptul că dezechilibrele structurale din sistemul energetic românesc determină creşterea importurilor inclusiv acolo unde producţia internă evoluează favorabil.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
„Cifrele INS arată un adevăr foarte incomod: România nu are o problemă simplă de consum, ci una de structură, planificare şi substituţie proastă între resurse.
Chiar când unele nevoi fizice scad sau producţia internă creşte, România ajunge să importe mai mult exact acolo unde sistemul este rigid, prost coordonat sau lăsat fără investiţii”, explică preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, pentru DigiEconomic.
Se vrea mai puţin cărbune, dar se importă mai mult
Procesul decarbonizării inițiat de Bruxelles a fost primit șovăitor de autoritățile de la București, care au promis pe de o parte închiderea termocentralelor, pe de alta investiții care să înlocuiască aportul energetic dat de cărbune.
Creșterea importurilor vine și din faptul că România urmează să închidă mai multe situri carbonifere în cursul acestui an. Acest deficit intern trebuie compensat, însă specialistul atrage atenția că problema principală rămâne infrastructura deficitară, nu consumul.
„Producţia internă a scăzut mai rapid decât consumul, fie că termocentralele nu mai sunt alimentate competitiv din surse interne, fie că sistemul menţine capacităţi naţionale alimentate din import. Aceast lucru arată o elasticitate redusă a sistemului intern. 4
O creştere moderată a consumului nu ar trebui să ducă la o majorare atât de puternică a importurilor, decât în condiţiile în care producţia internă nu poate răspunde suficient de rapid sau stocurile sunt gestionate astfel încât se recurge mai mult la import. La un plus de 430,8%, nu mai este vorba despre o fluctuaţie normală, ci despre o ruptură de echilibru.
Și aici argumentul pro-cărbune devine foarte slab. Nu mai poţi susţine că menţinerea centralelor pe cărbune înseamnă automat independenţă energetică, dacă lanţul de aprovizionare devine tot mai dependent de importuri.
În acest caz, nu păstrezi o resursă strategică, ci o tehnologie veche, cu combustibil tot mai nesigur şi mai scump. Fără investiţii în infrastructură, o parte din câştigurile producţiei interne sunt pierdute”, conchide Chisăliţă.
Vezi și: Italia amână închiderea termocentralelor pe cărbune. Ce face România
