Impozitarea proprietăților la valoarea de piață a fost eliminată din PNRR. România păstrează însă reforma. Avertismentul economiștilor
Reforma privind impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață a fost eliminată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după negocierile purtate de Guvern cu Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut luni, 22 iunie, de ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care a precizat însă că România nu renunță la această reformă, ci o va implementa în afara condiționalităților din PNRR.
Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Jalonul 237 presupune implementarea sistemului e-Proprietate și, implicit, trecerea la impozitarea pe baza valorii de piață.
„Pe zona de reforme discutam de anumite reforme care păreau să ducă la penalizări substanțiale, de câteva miliarde de euro, deci vă aduc aminte că sunt două componente, cea de investiții, trebuie să ai investițiile pe care să le termini și am explicat clar că am obținut acest lucru; pe partea de reforme, existau reforme care aveau, într-adevăr, anumite componente greu realizabile. Și ce am reușit să facem este să putem, într-adevăr, să obținem, de exemplu, eliminarea unei reforme care în acest moment nu putea fi realizată, cum ar fi investiția legată, referitoare, la taxarea proprietății, după cât am avut, într-adevăr, în ultima perioadă de suferit, nu era neapărat, în acest moment, o reformă care să corespundă așteptărilor societății.
Am reușit să introducem o perioadă tranzitorie la codul urbanismului pentru a putea fi pus în practică, ceea ce face ca legea acum să poată să fie aprobată fără niciun fel de probleme adiționale”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, după ședința de Guvern.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
Potrivit ministrului, problema nu a fost platforma informatică e-Proprietate, ci lipsa datelor necesare din teritoriu pentru implementarea sistemului.
„Platforma va fi implementată, problema a fost colectarea datelor din teritoriu și faptul că lipsa acelor date din teritoriu care nu au venit la timp, riscul era ca să obținem o penalizare importantă pe acea reformă”, a mai precizat oficialul.
Întrebat la cât s-ar fi ridicat penalizarea, ministrul a precizat că era vorba despre „mai multe milioane de euro”, fără a indica o sumă exactă.
Guvernul anunța anterior introducerea sistemului din 2027
În luna ianuarie, Guvernul transmitea că modificările taxelor locale au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață pentru persoanele fizice, estimată atunci pentru 1 ianuarie 2027.
Economiștii avertizau asupra impactului asupra pieței imobiliare
La începutul anului, economistul Adrian Negrescu declara pentru DigiEconomic că introducerea sistemului e-Proprietate ar putea produce schimbări importante pe piața imobiliară.
Potrivit acestuia, stabilirea impozitelor în funcție de valoarea de piață a locuințelor ar putea conduce atât la creșteri ale prețurilor unor proprietăți, cât și la accentuarea diferențelor dintre taxele locale plătite de proprietari.
„Introducerea sistemului de taxare e-proprietatea va veni ca un adevărat seism în piața imobiliară din România. În condițiile în care taxele vor fi stabilite in functie de valoarea de piață a imobilelor – stabilită de autorități, nu este exclus să asistăm la o recalibrare a prețurilor din piață – unele imobile se vor ieftini, iar altele, probabil, cele mai multe – se vor scumpi peste noapte – dacă statul consideră că valorează mai mult, probabil vânzătorii vor crește prețurile. Efectele sunt greu de estimat din această perspectivă.
În plus, taxele în funcție de valoarea proprietății ar putea declanșa primele semne ale unui fenomen de migrație a populației dintre centrul orașelor către perferie și asta în condițiile în care impozitele din centru vor fi de câteva ori mai mari”, a explicat acesta, pentru DigiEconomic.
Un efect posibil ar putea fi migrația populației din zonele centrale ale orașelor către periferii, în contextul în care impozitele pentru proprietățile din centru ar putea deveni de câteva ori mai mari.
„Pentru pensionari, pentru cei cu venituri reduse, ideea de a vinde casa din centru și a se muta într-un cartier mai ieftin va deveni tot mai fezabilă, în contextul creșterii taxelor locale și al costurilor cu utilitățile.
Cert este că sistemul e-proprietatea ar putea declanșa un uriaș val de nemulțumire în primul rând pentru că statul va anunța, de la sine putere, o valoare de piață arbitrară a imobilelor deținute de populație. Un alt motiv de frustrare va fi legat de faptul că diferențele între taxele locale plătite de oameni vor fi din ce în ce mai mari”, a mai explicat economistul.
Semne de întrebare majore există și în mediul rural, unde lipsa tranzacțiilor imobiliare, a cadastrului complet și a datelor despre construcții ridică probleme serioase de evaluare. Dificultăți similare sunt anticipate și în mediul urban, unde statul va trebui să diferențieze valorile de piață între locuințe vechi și noi aflate pe aceeași stradă.
În opinia economistului, pentru autorități, implementarea sistemului e-proprietatea reprezintă „o misiune imposibilă”, în condițiile în care proiectul a fost amânat în mod repetat în ultimii ani din motive logistice.
„Cert este că, dacă se va merge pe actuala formulă de calcul la care să se aplice un coeficient suplimentar în funcție de zona unde se află imobilul, taxele cu siguranță vor crește, iar asta va crea și mai multe probleme sociale”, a conchis Negrescu.
Te-ar putea interesa și Guvernul Veștea nu a primit votul Parlamentului. Economist: „Președintele trebuie să numească rapid un nou premier”. Presiuni pe PNRR
