În timp ce autoritățile celebrează scăderea deficitului bugetar, economiștii nu sunt foarte optimiști: Rezultatul este prematur
Scăderea deficitului bugetar la 1,75%, după primele cinci luni din 2026, reprezintă o gură de oxigen pentru România în perspectiva discuţiilor din luna iulie cu agențiile de rating.
Conform datelor, la 31 mai 2026 deficitul bugetar consemna 35,94 mld lei (1,75% din PIB), fiind considerabil mai mic raportat la aceeași perioadă din 2025 (64,23 mld lei - 3,35% din PIB).
„Deficitul bugetar la 5 luni ajunge la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi timp, investiţiile publice au continuat să crească şi au ajuns la 44,73 miliarde lei, cu peste 4 miliarde lei mai mult decât anul trecut.
O parte tot mai importantă a acestui efort este susţinută prin fonduri europene şi prin proiectele finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Practic, am reuşit să atragem din ce în ce mai mulţi bani europeni, să reducem accelerat deficitul şi toate acestea fără a opri investiţiile. Sunt rezultate obţinute cu mult efort şi sunt totodată dovada clară că România poate corecta dezechilibrele acumulate în ultimii ani fără să sacrifice dezvoltarea.
Cu responsabilitate şi pragmatism, cifrele reconfirmă că putem construi mai multă stabilitate şi predictibilitate şi putem readuce economia României pe o curbă a performanţei”, transmite pe 25 iunie, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, prin intermediul paginii sale de Facebook.
Ce urmează
Ministrul de resort a subliniat că în perioada următoare, România trebuie să facă demersurile necesare pentru a nu pierde ratingul de țară.
„În perioada următoare urmează însă o etapă critică: discuţiile cu agenţiile internaţionale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a ţării.
În astfel de momente, credibilitatea nu se construieşte prin declaraţii, ci prin rezultate, consecvenţă şi capacitatea de a demonstra că menţinem direcţia asumată. Evoluţiile din execuţia bugetară actuală vor contribui cu siguranţă la acest efort şi vor susţine argumentele noastre privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală”, susține Nazare.
Vezi și: Deficitul bugetar și investițiile publice, argumente pentru ratingul României
Economiștii contrazic entuziasmul autorităților
Specialiștii consideră prematur să numească scăderea deficitului la 1,75% din PIB drept o veste bună.
„Deficitul bugetar în primele cinci luni este mic, dacă ne uităm la aceeaşi perioadă a anului anterior, însă mai e mult până la sfârşitul anului şi trebuie să ne încadrăm în ţinta asumată de 6 - 6,2%. Abia atunci putem spune, odată ce ne-am atins ţinta, că am avut o evoluţie bună.
Momentan e prematur să ne pronunţăm. Într-adevăr, este un deficit mai mic decât aşteptările, dar cred că trebuie să mai aşteptăm”, a declarat economistul Ionuţ Dumitru, pentru DigiEconomic.
Dacă statul vrea să repete performanța obținută după primele 5 luni din 2026, trebuie să îndeplinească două condiții.
„Calea pentru a reduce deficitul este eliminarea pe cât posibil a evaziunii fiscale şi a optimizării fiscale, că sunt două faţete ale aceleiaşi monede. Evaziunea fiscală este cea care se face încălcând legea, optimizarea fiscală este neplata respectând legea şi, slavă domnului, legile fiscale prin Codul de procedură fiscală, dă mii de posibilităţi de a nu-ţi plăti taxele.
Deci, cele două mari arii în care poţi să operezi. Ştiţi foarte bine, 3% din PIB este necolectarea de TVA, un procent din PIB este necolectarea din impozitul pe profit, deci iată că numai din astea două am putea ajunge, dacă ar exista voinţa politică bineînţeles, la obiectiv”, susține economistul Valentin Lazea.
Vezi și: Depozitele rezidenților neguvernamentali sunt pe creștere. Economist: E un semn de stabilitate
