Inflația la nivelul anului 2025 a scăzut în Uniunea Europeană, nu și în România. Economist: Șansele unui scenariu pozitiv sunt mici

Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,3% în decembrie 2025, în scădere față de 2,4% în noiembrie. Cu un an mai devreme, rata era de 2,7%, arată datele publicate luni, 19 ianuarie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Inflația reprezintă creșterea generalizată și susținută a prețurilor, într-un interval de timp, la nivelul unei economii. Efectul acestui indicator se resimte prin scăderea de cumpărare a banilor, fapt ce afectează obiceiurile de consum ale populației.

Conform raportului Eurostat, cele mai mici rate anuale în 2025 se înregistrau în:

• Cipru (0,1%),
• Franța (0,7%),
• Italia (1,2%). 

La polul opus se situau:

• România (8,6%),
• Slovacia (4,1%),
• Estonia (4,0%). 

Pentru a cunoaște de ce România se află de doi ani pe prima poziție în acest top negativ, trebuie să înțelegem cauzele. 

„Inflația din Romania are cauze interne în primul rând, de la creșterea spectaculoasă a prețului energiei electrice (70%) la majorarea taxelor într-un ritm fără precedent în istoria recentă.

Toate aceste decizii, alături de alte cauze precum majorarea accizelor la carburanți, contribuie puternic la acest val de creșteri de prețuri care ne plasează, din păcate, în topul scumpirilor la nivelul UE.

Atunci când cresc prețurile, bineînțeles că statul adună mai mulți bani. Uitați-vă, de exemplu, la prețul carburanților sau al energiei electrice unde mai mult de jumătate din ce plătim este reprezentat de taxele percepute de stat”, explică economistul Adrian Negrescu. 

Expertul subliniază că:

„Inflația este, în esență, o taxă prin care statul adună mai mulți bani la buget și pe care o susține, cinic, mai ales în perioadele de dezechilibru bugetar. Dacă vă uitați în istoria ultimilor 30 de ani, guvernele de la București au aplicat sistematic această 'mamă a tuturor taxelor' atunci când au avut nevoie de bani, de fiecare dată mecanismul fiind același – au crescut prețurile utilităților din pix și au tipărit bani fără acoperire. Iar acum inflația joacă rolul de a atenua deficitul bugetar istoric, de 30 de miliarde de euro, cu care ne confruntăm”.

Există și aspecte pozitive

Potrivit celor transmise către DigiEconomic, în tot acest peisaj macroeconomic dezolant, există o urmă de speranță.

„Singura veste bună este că, cel mai probabil, din a doua parte a anului vom vedea inflația coborând spre 5-6% în condițiile atenuării impactului scumpirii energiei (efectul de bază). Dacă liberalizarea pieței de gaze va decurge controlat, fără să avem scumpiri masive, este posibil ca în cel mai bun scenariu inflația să se tempereze spre 4% la finele anului.

Însă șansele ca acest scenariu pozitiv să se întâmple sunt destul de mici având în vedere ceea ce spuneam mai sus – interesul statului de a menține prețurile la un nivel ridicat pentru a încasa mai mulți bani la buget”, susține Adrian Negrescu.

În materie de previziuni, ne putem aștepta la o scădere a inflației, însă doar cu o singură condiție.

„Probabil abia din 2027 vom vedea o inflația de 4-5%, cu șanse să coboare spre 3% în a doua parte a anului și asta condiționat de înghețarea taxelor – altfel spus să nu mai vedem alte creșteri de taxe cu impact inflaționist”, conchide economistul.

• Etichete:
• eurostat
• romania
• inflatie