Instabilitatea politică pune în pericol economia națională. Investitorii ocolesc România
Economia României se clatină după primul tur al alegerilor prezidențiale și a parlamentarelor. Plasarea pe primul loc a alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu, care are poziții ultranaționaliste și antieuropene, și ascensiunea partidelor extremiste în Parlament au zdruncinat încrederea investitorilor în evoluția economiei autohtone.
Declarațiile lui Călin Georgescu, precum cele privind naționalizarea marilor privatizări și preluarea controlului de către stat asupra tuturor resurselor, au ridicat semne de întrebare cu privire la acțiunile sale în eventualitatea în care va ajunge președinte, iar investitorii privesc acum România drept o economie mai riscantă.
O arată și Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România. Acesta a scăzut luna trecută cu 13,5 puncte, până la valoarea de 31,4 puncte, cel mai mic nivel din iulie 2020, când România se afla în plină criză sanitară din cauza pandemiei. Acum motivul este incertitudinea politică extrem de ridicată, arată reprezentanții asociației.
Iar primele semne s-au văzut deja pe piețele financiare.
De la primul tur al alegerilor prezidențiale și până în prezent, valoarea indicelui BET al Bursei de Valori București, care reunește cele mai mari importante 20 de companii listate, a scăzut cu 5,6%. În total, valoarea companiilor de la bursă s-a redus cu șapte miliarde de lei în mai puțin de două săptămâni.
E o evoluție care afectează milioane de români, nu doar pe cei care au investit pe Bursă. Și asta deoarece administratorii fondurilor de pensii din Pilonul II au investit masiv pe piața de capital. Datele ASF arată că la finalul lunii iunie 2024, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 143,3 miliarde lei. Iar investițiile în acțiuni au reprezentat 25,3% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II. Asta înseamnă că toți cei 8,22 de milioane de români au acum în conturile de pensii din Pilonul II mai puțini bani.
De asemenea, costurile de împrumut ale statului au crescut. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României au ajuns la 7,38%, dar imediat după anunțarea rezultatelor din turul I al alegerilor prezidențiale nivelul a depășit 7,5%. În urmă cu o lună, randamentul era de 6,85%.
Asta înseamnă că statul trebuie să plătească o dobândă mai mare investitorilor pentru a se împrumuta. Iar în acest an România trebuie să împrumute aproape 250 de miliarde de lei pentru a acoperi plata datoriilor vechi care ajung la scadență și pentru a finanța deficitul bugetar, estimat pentru acest an la peste 8% din PIB.
Chiar ministrul Finanțelor a recunoscut miercuri că statul are dificultăți în asigurarea fluxului de numerar necesar operațiunilor curente deoarece din cauza creșterii dobânzilor Finanțele au respins ofertele băncilor la câteva licitații de titluri de stat. Ministerul Finanțelor a fost nevoit să apeleze la bufferul pe care îl are la dispoziție. Practic, a umblat la banii de zile negre.
Fuga investitorilor de activele românești se simte și pe piața valutară. Există o tendință de depreciere a leului, dar aceasta a fost ținută în frâu până acum de BNR. Surse din piața bancară spun că Banca Națională a cheltuit până acum aproximativ un miliard de euro pentru a nu lăsa cursul să treacă de bariera psihologică de 5 lei pentru un euro.
Dacă această tendință continuă pe o perioadă mai lungă, BNR ar putea considera că este prea scump să mai apere acest prag și să lase leul să se deprecieze. Asta înseamnă că produsele importate și cele care au prețuri exprimate în valută se vor scumpi.
Aceste evoluții vin însă într-un moment în care economia României încetinește puternic.
Cele mai recente date arată că economia a crescut cu doar 0,9% în primele nouă luni ale anului, sub estimările analiștilor de 1,1%. În urma rezultatelor slabe, economiștii și-au revizuit estimările pentru întregul an. Astfel, analiștii ING au tăiat previziunile de creștere economică de la 1,3% la 1%.
Pentru anul viitor, estimarea de creștere este de 2,6%. Avansul va fi susținut de consum, pe fondul creșterii salariului minim, indexării pensiilor și a creșterilor salariale peste nivelul inflației.
Economiștii băncii olandeze spun că reforma fiscală care ar trebui demarată anul viitor, esențială pentru stabilitatea finanțelor statului, ar putea aduce o creștere mai redusă și o inflație mai mare. Iar cu cât instabilitatea politică și negocierile pentru formarea unui nou guvern vor fi mai lungi, cu atât riscurile pentru economie sunt mai mari.
