Liderii UE vor să reducă dependența de China. Deficitul comercial continuă să se adâncească. „Trăim într-o lume a lupilor”
Liderii Uniunii Europene vor discuta joi, 18 iunie, noi măsuri pentru reducerea deficitului comercial tot mai mare cu China și a dependenței blocului comunitar de a doua cea mai mare economie a lumii pentru pământuri rare și alte materii prime critice.
Diplomați europeni afirmă că între cele 27 de state membre se conturează treptat un consens privind existența unei probleme majore: deficitul comercial al UE în relația cu China a ajuns la aproximativ 1 miliard de euro pe zi, într-un context în care tarifele comerciale transatlantice limitează și accesul companiilor europene pe piața americană.
„Trăim într-o lume a lupilor. Nu mai trăim într-o lume a poneilor roz și a curcubeelor”, a declarat un diplomat european pentru Reuters.
Deficitul comercial cu China continuă să se adâncească
Surplusul comercial al Chinei în relația cu Uniunea Europeană a ajuns la 360,6 miliarde de euro în 2025, în creștere cu 15% față de anul precedent. În primele patru luni din 2026, acesta a avansat cu încă 10%, pe fondul majorării exporturilor chineze către UE și al reducerii importurilor din Europa.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
În paralel, Beijingul și-a consolidat influența asupra lanțurilor de aprovizionare prin restricțiile impuse exporturilor de pământuri rare în aprilie 2025, ca răspuns la tarifele introduse de președintele american Donald Trump. Măsura a afectat și companiile europene.
UE caută soluții, dar statele membre nu sunt pe deplin de acord
În ultimul an, Uniunea Europeană a încheiat parteneriate privind materiile prime și acorduri comerciale cu Australia, India și Indonezia, în încercarea de a-și diversifica sursele de aprovizionare.
Diplomații spun că liderii europeni reuniți la Bruxelles vor solicita Comisiei Europene să intensifice dialogul cu Beijingul, dar și să consolideze instrumentele de apărare comercială ale Uniunii.
Potrivit Reuters, există însă diferențe de opinie privind măsurile care ar trebui adoptate. Franța susține o abordare mai fermă, în timp ce Germania, cel mai mare exportator din UE, și Spania, care atrage tot mai multe investiții chineze, preferă o strategie mai prudentă.
Sunt analizate noi taxe și cote pentru importuri
Diferențele dintre state au devenit vizibile luna trecută, când Franța, Italia, Țările de Jos și Lituania au propus analizarea unor noi instrumente pentru limitarea dependenței de un singur furnizor extern, inclusiv prin introducerea unor taxe suplimentare sau cote de import pentru protejarea producătorilor europeni.
Spania, deși figura inițial printre semnatari, s-a delimitat ulterior public de această inițiativă.
Investigațiile comerciale vizează în principal China
În prezent, majoritatea instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii Europene sunt deja orientate către China. Din cele 21 de investigații noi privind dumpingul și subvențiile, 18 vizează producători chinezi.
Din 2024, UE aplică taxe suplimentare pentru automobilele electrice fabricate în China, măsură care a determinat Beijingul să răspundă prin restricții asupra unor produse europene, inclusiv lactate și băuturi spirtoase.
Criticii susțin însă că investigațiile europene sunt prea lente și prea limitate ca amploare, iar producătorii chinezi găsesc adesea modalități de a evita efectele tarifelor.
Potrivit Comisiei Europene, importurile de vehicule electrice din China au scăzut imediat după introducerea taxelor, însă producătorii și-au redirecționat exporturile către modelele hibride, iar în primul trimestru din 2026 importurile de automobile electrice au început din nou să crească.
Comisia Europeană urmează să prezinte în trimestrul al treilea o revizuire amplă a instrumentelor de apărare comercială și analizează introducerea unor noi măsuri împotriva supracapacităților și a dependenței excesive de furnizori unici, în special China. Printre variantele analizate se numără obligarea companiilor europene din sectoarele sensibile să identifice cel puțin trei surse alternative de aprovizionare.
Te-ar putea interesa și România vrea să ducă mai multe produse agroalimentare pe piața din China. Carnea de pasăre și cerealele, sectoare cu potențial
