Luca Niculescu, desemnat premier. Economia scade, consumul slăbește, iar presiunile asupra bugetului rămân ridicate

Redacția Digi Economic Data publicării: Data actualizării:
luca niculescu
Sursa: Inquam Photos /George Călin

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni, 5 octombrie, pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru al României. Este a patra desemnare de la căderea Guvernului Bolojan, în luna mai, și vine la câteva zile după ce precedentul premier desemnat, Siegfried Mureșan, nu a reușit să obțină voturile necesare pentru învestirea cabinetului propus.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu în funcția de premier. 

„Alegerea a venit în urma consultărilor de azi. Am ales persoana care are cea mai mare șansă să întrunească o majoritate. E necesar ca România să aibă un Guvern. E nevoie de un buget pentru anul viitor”, a declarat șeful statului.

La rândul său, Luca Niculescu, prezent la desemnare, a transmis că este nevoie de răbdare pentru redresarea economiei.

„Accept această nominalizare cu deplină conștiință. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție”, a declarat premierul desemnat.

Viitorul Executiv ar urma să preia o economie care a intrat în contracție în prima jumătate a anului, cu un consum în scădere, inflație încă ridicată și presiuni importante asupra finanțelor publice. În același timp, România trebuie să continue reducerea deficitului pentru a-și păstra ratingul în categoria recomandată investițiilor, într-un context în care economiștii anticipează o revenire economică foarte slabă în 2027.

Vezi și: Costul dobânzilor crește pe măsură ce blocajul politic îngreunează consolidarea fiscală

Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, are misiunea să formeze noul Guvern. Premierul desemnat s-a născut la 25 aprilie 1971, la Bucureşti.

A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Bucureşti (1995) şi este titular al unui master în Jurnalism European, la Centrul Universitar pentru Jurnalism, Strasbourg (1996).

A fost jurnalist între anii 1992 şi 2016, specializat pe probleme de politică externă.

În perioada 2016-2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Franţa, Principatul Monaco şi Principatul Andorra. Din această funcţie, a reprezentat România în relaţia cu organizaţiile internaţionale care au sediul la Paris, în special Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF).

A fost preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franţa (GAFF) între anii 2019 şi 2022.

În septembrie 2022, a fost numit Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe şi Coordonator Naţional pentru procesul de aderare a României la OCDE.

„Luca Niculescu este un diplomat, adică un om care are ca meserie să armonizeze poziţii. În ultimii patru ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE şi în calitatea asta a lucrat cu instituţiile statului român, deci este cineva care cunoaşte statul român, şi a făcut o muncă de patru ani în care a dus la elaborarea a 100 de acte normative cu acordul partidelor parlamentare.

Cred că este un moment în care România să facă saltul, atât economia românească, cât şi administraţia românească, să facă saltul pe care aderarea la OCDE i-l permite. Suntem într-un moment în care ne-am adaptat legislaţia principală, secundar, iar acum trebuie să fim în stare să o aplicăm, astfel încât să facem saltul”, a transmis președintele Nicușor Dan, la conferința de presă susținută cu ocazia desemnării premierului.

Citește și: Bolojan dezminte divergențele cu americanii: Suntem parteneri strategici. Când va deveni România exportator regional de gaze

Economia s-a contractat în prima jumătate a anului

Produsul Intern Brut al României a scăzut cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Organizația Patronală Concordia susține că slăbiciunea economiei, vizibilă încă din a doua parte a anului trecut, a fost amplificată în 2026 de politica fiscal-bugetară restrictivă și de incertitudinea politică.

Unul dintre principalii factori care au susținut în trecut creșterea economică a României, consumul populației, a ajuns să contribuie negativ la evoluția PIB. În primul semestru, consumul populației a avut o contribuție negativă de 0,8 puncte procentuale.

Semnale similare vin și din comerțul cu amănuntul. În iunie, vânzările din retail au fost cu 7,3% mai mici față de aceeași lună din anul precedent, iar în iulie declinul a fost de până la 6,1%.

Vezi și Economia României pierde teren în a doua jumătate a anului: PIB în scădere și costuri tot mai mari. „Motorul consumului s-a oprit”

Inflația a coborât, dar prețurile continuă să crească

Presiunea asupra consumului s-a manifestat într-o perioadă cu inflație ridicată. Rata anuală a inflației a depășit 10% în prima parte a anului și a atins un maxim de 10,9%.

Ulterior, ritmul scumpirilor a încetinit. În august, inflația anuală a coborât la 6,17%, de la 8,16% în iulie.

Reducerea inflației nu înseamnă însă că prețurile au revenit la nivelurile anterioare, ci că acestea continuă să crească într-un ritm mai lent.

Vezi și România, între stagnare economică și inflație ridicată. Economia ar putea rămâne sub presiune până în 2027

Deficitul scade, dar presiunea asupra bugetului rămâne

Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat după primele opt luni ale anului cu un deficit de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, deficitul a coborât de la 4,51% la 2,89%, iar în termeni nominali reducerea a fost de aproximativ 31%.

Evoluția finanțelor publice a reprezentat unul dintre argumentele invocate pentru menținerea României în categoria recomandată investițiilor, însă procesul de consolidare fiscală trebuie continuat și în anii următori.

Te-ar putea interesa și Deficitul a coborât la 2,89% din PIB în primele 8 luni. Investițiile cresc, dar dobânzile apasă tot mai greu pe buget

România rămâne la ultima treaptă înainte de „junk” 

Agenția americană S&P Global Ratings a menținut pe 2 octombrie rating-ul României la BBB- cu perspectivă negativă, ultima treaptă a categoriei investment grade (recomandat investițiilor). Din mai 2014 și până în prezent, „nota” țării noastre este neschimbată.

Potrivit agenției, România a făcut progrese în procesul de consolidare fiscală în 2025 și 2026. S&P estimează că deficitul bugetar va coborî la 6,25% din PIB în 2026, cu aproximativ 1,5 puncte procentuale sub nivelul din 2025.

Agenția menționează disciplina cheltuielilor publice, nivelul veniturilor bugetare și absorbția fondurilor europene printre factorii care au susținut această evoluție.

S&P mai subliniază nivelul ridicat al investițiilor publice, susținute în bună parte de fonduri europene, ca unul dintre principalele elemente care sprijină activitatea economică.

În iulie, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă, iar Moody’s a reconfirmat ulterior ratingul suveran al țării.

Citește și De ce au menținut Standard & Poor’s ratingul României. Bolojan: Avem rezultate

Aproape 29.000 de șomeri în plus față de anul trecut

Piața muncii reprezintă o altă provocare. Rata șomajului s-a menținut în august la 6,4%, în formă ajustată sezonier.

Numărul persoanelor fără loc de muncă, cu vârste între 15 și 74 de ani, a fost estimat la 523.400, față de 494.800 în august 2025. Într-un an, numărul șomerilor a crescut astfel cu aproape 29.000.

Citește și Numărul șomerilor a crescut puternic într-un an. Expert: Mai mulți șomeri nu înseamnă recrutări mai ușoare

Presiuni și din exteriorul economiei

Problemele interne s-au suprapus în 2026 peste un context extern dificil. Conflictul din Orientul Mijlociu a contribuit la majorarea prețurilor la combustibili, gaze și îngrășăminte agricole, punând presiune suplimentară asupra companiilor și consumatorilor.

Te-ar putea interesa și Insolvențele cresc în unele dintre cele mai importante județe ale României. Restaurantele, printre domeniile cu cele mai multe creșteri