Motivele pentru care inflația se menține la un nivel ridicat în România. Economist: Vorbim despre un sistem injust
România a fost campioană europeană la inflație în 2025, poziție pe care se menține din decembrie 2024, însă perspectivele nu se anunță pozitive în 2026, în pofida măsurilor fiscal-bugetare adoptate.
Creșterea generalizată și susținută a prețurilor pe o perioadă de timp la bunuri și servicii, împreună cu erodarea puterii de cumpărare prin devalorizarea banilor, reprezintă inflația.
„Mai întâi de toate trebuie ca oamenii să știe că inflația este de fapt inflația monetară (creșterea, inflatarea cantității de monedă din economie), iar aceasta în România este în jurul valorii de 10% anual, enorm.
Această creștere generează scăderea puterii de cumpărare a monedei, care e devalorizată prin multiplicare (falsificare) legală. Pentru că într-un an cantitatea de bunuri și servicii din economie nu are cum să crescă cu 10%, ci eventual, cu mult mai puțin.
Deci corect este să spunem că valoarea banilor a fost scăzută și că oamenii au fost sărăciți.
Prin urmare, creșterea prețurilor (scăderea cantității de bunuri și servicii ce poate fi achiziționată cu aceeași cantitate de masă monetară, de bani) este efect al inflației monetare. Dacă cantitatea de bunuri crește cu 2% și masa monetară este crescută cu 10%, rezultă o diminuare a valorii banilor cu 8%”, explică economistul Octavian Bădescu, pentru DigiEconomic.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), rata inflației a ajuns la 9,7% în luna decembrie 2025, comparativ cu perioada similară din anul precedent.
Cum va arăta inflația în 2026
Impactul preconizat pentru 2026 în actualul climat fiscal-bugetar nu se anunță a fi unul îmbucurător pentru societate. Reformele adoptate de guvern încă nu și-au atins efectul scontat, astfel că procesul dezinflaționist demarat nu a condus la stabilizarea prețurilor. De asemenea, România a încheiat 2025 cu o rată anuală a inflației de 7,3%, mult peste estimările prognozate prin bugetul setat anul trecut și mult peste valoarea consemnată în 2024.
„Impactul este clar - oamenii sunt sărăciți, obligați să muncească în continuu, inclusiv pentru că nu pot economisi. Din păcate, oamenii se mobilizează eventual pe alte teme, deși asta este cea mai importantă. În plus, mai crește și polarizarea datorită efectului Cantillon, primii la care ajung banii nou creați acumulează bunuri și servicii la prețurile vechi, iar ultimii (pensionarii, antreprenorii mici și medii, salariații companiilor mici), când ajung banii nou creați și la ei, găsesc prețurile deja mărite”, conchide Octavian Bădescu.
