Noul plan multianual de buget anunță deficite mai mici. Economist: Se schimbă modelul de creștere economică
Planul bugetar întins pe orizontul de timp 2026-2029 prevede o scădere succesivă a deficitelor până la 3,2% din Produsul Intern Brut (PIB), însă vine la pachet cu sacrificarea creșterii economice.
Deși bugetul pe 2026 mizează pe investiții și consolidare fiscală, experții avertizează că statul ar putea risipi economiile realizate în austeritate. Totodată, creșterea economică anunțată pentru anul curent este de doar 1%, puțin peste linia de plutire.
„Proiectul de buget este unul prudent în privința creșterii economice (1%), dar optimist în privința controlului cheltuielilor. Fezabilitatea depinde de capacitatea guvernului de a menține investițiile publice la un nivel record și de a atrage fondurile europene, singurele care pot susține economia fără a adânci deficitul peste limita suportabilă de 6,2%.
Cifrele prezentate (venituri de 737 mld. lei vs. cheltuieli de 864 mld. lei) confirmă o presiune considerabilă asupra execuției bugetare”, apreciază economistul Claudiu Trandafir.
Provocarea însă vine din modul în care statul va realiza veniturile prognozate.
„Realizarea veniturilor de 737 mld. lei depinde critic de gradul de colectare și de digitalizarea ANAF. Dacă economia crește cu doar 1%, baza de impozitare nu se va extinde natural, deci statul mizează fie pe o eficiență sporită a colectării, fie pe taxe care nu au fost încă detaliate complet.
Cu cheltuieli de 864 mld. lei, spațiul de manevră este extrem de redus. Mare parte din această sumă este reprezentată de cheltuieli rigide (salarii și pensii), ceea ce face ca atingerea țintei de 6,2% să fie vulnerabilă la orice șoc extern sau la nerealizarea veniturilor programate”, a explicat pentru DigiEconomic, Claudiu Trandafir.
Se schimbă modelul de creștere economică
Motorul economiei românești în 2026 vor fi investițiile. Deși în fond sunt un lucru bun, procesul în sine nu este lipsit de provocări.
„O creștere de doar 1% indică o încetinire a consumului privat din cauza inflației și a fiscalității excesive. Faptul că investițiile sunt motorul principal este, teoretic, un lucru bun, deoarece investițiile, mai ales cele din fonduri europene/PNRR, au un efect multiplicator în economie pe termen lung.
Problema este decalajul temporal. Investițiile de azi vor genera venituri la buget peste 3-5 ani. Pe termen scurt, dacă investițiile nu reușesc să compenseze scăderea consumului, atingerea țintelor de venituri devine și mai incertă. Măsurile fiscale actuale par să prioritizeze stabilitatea macro prin reducerea deficitului, chiar cu prețul unei creșteri economice anemice la început”, avertizează economistul.
Scăderea deficitului, doar un obiectiv ambițios
În esență, promisiunea unui deficit care să scadă de la 6,2% la 3,2% în decurs de trei ani este un obiectiv ambițios, aliniat cu regulile europene, dar dificil de implementat.
„O astfel de reducere necesită o reformă structurală a cheltuielilor publice. Fără o reformă a administrației sau o creștere economică peste așteptări, această scădere va trebui susținută probabil prin măsuri fiscale suplimentare în anii următori, ceea ce implicit aduce creșteri de taxe sau eliminări de facilități.
„Piețele financiare și Comisia Europeană vor urmări dacă această traiectorie este realistă sau doar o proiecție optimistă pe hârtie pentru a liniști investitorii”, conchide Claudiu Trandafir.
