Parlamentul European îngheață ratificarea acordului comercial cu SUA, pe fondul tensiunilor legate de Groenlanda
Parlamentul European a decis să înghețe procesul de aprobare a acordului comercial încheiat cu Statele Unite în luna iulie a anului trecut, după ce principalele grupuri politice au ajuns la un „acord majoritar” în acest sens. Anunțul a fost făcut marți, 20 ianuarie, de președintele grupului social-democrat (S&D), Iratxe García Pérez, transmite BFMTV.
Decizia este considerată prima reacție instituțională concretă a Uniunii Europene la noile presiuni exercitate de administrația Donald Trump asupra mai multor state membre, inclusiv Franța, în contextul disputelor privind Groenlanda. Statele Unite au amenințat cu impunerea unor suprataxe vamale țărilor care se opun poziției Washingtonului.
Acordul negociat în vara anului trecut prevedea introducerea unor tarife de 15% pentru exporturile europene către SUA, concomitent cu eliminarea taxelor vamale pentru exporturile americane pe piața UE. Blocarea ratificării în Parlamentul European împiedică, în acest stadiu, intrarea în vigoare a acordului.
Sprijinul pentru înghețarea ratificării a venit inclusiv din partea Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din legislativul comunitar. O parte a extremei drepte s-a opus însă deciziei.
„Credem că este o greșeală”, a declarat copreședintele grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), eurodeputatul italian Nicola Procaccini, membru al partidului Giorgiei Meloni. În schimb, grupul Patrioților, condus de eurodeputatul francez Jordan Bardella, s-a pronunțat în favoarea suspendării acordului.
Bruxelles-ul analizează măsuri de retorsiune
Înghețarea acordului ar putea fi urmată de măsuri comerciale mai ample. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reiterat la Forumul Economic Mondial de la Davos că răspunsul Uniunii va fi „ferm, unit și proporțional”.
Într-o primă etapă, oficialii europeni analizează posibilitatea majorării tarifelor vamale pentru produse americane în valoare totală de aproximativ 93 de miliarde de euro.
Franța pledează pentru o reacție și mai dură. Președintele Emmanuel Macron a calificat situația drept „nebunească” și a declarat că Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să recurgă, pentru prima dată, la mecanismul de apărare economică cunoscut drept „instrumentul anticoerciție”.
Acest instrument ar permite UE să limiteze importurile dintr-o țară terță, accesul acesteia la anumite piețe publice europene sau să blocheze investiții, în cazul în care sunt exercitate presiuni economice considerate coercitive.
„Europa are acum instrumente foarte puternice și trebuie să le folosim atunci când nu suntem respectați și când regulile jocului nu sunt respectate”, a afirmat Macron.
Apeluri la calm în interiorul Parlamentului European
În interiorul Parlamentului European există însă și voci care cer evitarea escaladării. Președintele PPE, Manfred Weber, a făcut apel la „dezescaladare”, respingând activarea mecanismului anticoerciție. O poziție similară a fost exprimată și de grupul ECR.
În schimb, majoritatea celorlalte familii politice susțin utilizarea acestui instrument, supranumit de unii oficiali europeni „bazooka economic”.
Tensiunile comerciale au fost amplificate și de o nouă amenințare venită de la Washington: Donald Trump a avertizat că ar putea impune tarife de până la 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, după ce președintele Emmanuel Macron a refuzat să se alăture așa-numitului „Consiliu al păcii”, inițiativă promovată de liderul american.
Decizia Parlamentului European marchează o etapă importantă în deteriorarea relațiilor comerciale transatlantice și deschide un nou capitol de confruntare economică între Bruxelles și Washington, într-un context geopolitic deja tensionat.
