Piața muncii, sub presiune după 2032, când decrețeii vor ieși la pensie. Ministru: Rata de ocupare este o catastrofă
România se confruntă cu o problemă structurală pe piața muncii, iar situația riscă să se agraveze în următorul deceniu, odată cu pensionarea generației decrețeilor, a avertizat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii.
Potrivit lui Pîslaru, rata de ocupare pentru populația cu vârste între 20 și 64 de ani este de doar 69%, în timp ce România și-a propus să ajungă la 74,7% până în 2030, sub ținta europeană de 78%.
„Rata de ocupare a forţei de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitaţi, la categoria de vârstă între 20 şi 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, faţă de ţinta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mişcare anume în această direcţie. (...) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potenţialii oameni de pe piaţa muncii nu sunt activi.
Şi dacă luăm în considerare migraţia se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forţei de muncă, pentru bărbaţi aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, aşadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a declarat Pîslaru în cadrul unei conferințe de specialitate de vineri, 12 iunie.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Cât costă o excursie cu mașina în principalele destinații europene. Prețurile au luat foc în sezonul concediilor. Ghid complet
„Șocul decrețeilor” va lovi piața muncii
Oficialul a avertizat că presiunea asupra pieței muncii va crește puternic în perioada 2032-2034, când generația născută după decretul antiavort din perioada comunistă va începe să iasă masiv la pensie.
Potrivit acestuia, numărul mare de persoane care vor părăsi piața muncii în acea perioadă va accentua deficitul de forță de muncă și va reduce și mai mult disponibilitatea resurselor umane pentru economie.
„Nu există nicio modalitate ca această ţară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Şi nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiţii. Are beneficii. Şi chiar acum, costul inacţiunii este de fapt uriaş. Şi vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generaţie mare, numită generaţia decreţeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 şi 2034. Şi atunci presiunea va fi cu adevărat uriaşă, deoarece vor exista mulţi oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piaţa muncii se va contracta şi mai mult”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru, citat de Agerpres.
România riscă să rămână blocată în „capcana veniturilor medii”
Ministrul interimar consideră că România nu poate continua să se bazeze exclusiv pe consum pentru a recupera decalajele economice față de statele dezvoltate.
„În România nu se înţelege pe deplin că există - ceea ce economiştii numesc - o capcană a veniturilor medii. O ţară nu poate creşte pe baza consumului şi recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a ţării. Şi dacă vrem să depăşim acest nivel, singurii doi factori acceptaţi de profesori şi teoreticieni, pe de o parte, şi de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investeşti în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competenţe, şi inovaţia, care include modernizarea tehnologiei”, a adăugat oficialul.
Sărăcia și salariile mici afectează piața muncii
Ministrul a atras atenția și asupra nivelului ridicat al sărăciei din România, care afectează direct funcționarea pieței muncii.
Potrivit acestuia, aproximativ un milion de angajați continuă să câștige în jurul salariului minim, ceea ce limitează capacitatea economiei de a atrage și menține forța de muncă.
„Şi, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum ştim, afectează complet piaţa muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populaţiei active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Şi pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Pîslaru.
Fondurile europene nu sunt suficiente
Dragoș Pîslaru a susținut că dezvoltarea României nu poate depinde exclusiv de fondurile europene și a propus un model bazat pe trei surse de finanțare: fonduri europene, bani de la bugetul de stat și investiții private.
„Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat. Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naţionali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime. Cu acest model 'Trinitate' putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa şi prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României”, a subliniat Pîslaru.
Te-ar putea interesa și Pensia medie a scăzut în primul trimestru din an iar puterea de cumpărare a scăzut. Câți pensionari are România
