Plafonarea adaosului la toate alimentele la 20%, propusă de ministrul Barbu, atrage critici: „Aduce aminte de mercurialul din comunism”
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat luni, 30 martie, că are pregătit un act normativ prin care adaosul comercial pentru toate produsele agroalimentare ar urma să fie limitat la 20%, pentru o perioadă de șase luni. Specialiștii critică însă dur propunerea, pe care o consideră incompatibilă cu principiile economiei de piață.
Potrivit ministrului, măsura este gândită ca o intervenție temporară în piață, în contextul economic și geopolitic dificil, solicitând să fie adoptată de Guvern în cursul zilei de marți.
„Vreau să spun şi eu câteva lucruri foarte importante. Şi am pus această întrebare şi la Guvern. Credeţi că moare cineva dacă timp de şase luni noi intervenim cu măsuri concrete pentru români şi pentru procesatorii români? Credeţi că moare cineva dacă noi intervenim, în acest context greu geopolitic, să reglăm piaţa în România? Credeţi că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele alimente de bază nu mai este de 100% şi pe o perioadă de şase luni este de 20-30%?
Nu credeţi că este momentul să luăm aceste decizii cruciale pentru români într-o perioadă foarte grea? Pentru că am ascultat şi eu la televizor şi am urmărit cu atenţie şi se spunea că trebuie să suferim cu toţii. Dar de ce să sufere decât românii, procesatorii români şi capitalul românesc şi să nu sufere şi multinaţionale?”, a spus Barbu, citat de news.ro.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Spre deosebire de măsurile anterioare, care au vizat doar anumite alimente de bază, noua propunere ar urma să se aplice tuturor produselor agroalimentare. Ministrul susține că nivelul de 20% a fost calculat astfel încât să acopere costurile retailerilor și să asigure în continuare profit.
„Eu am propus acest mecanism, într-o perioadă foarte grea. (...) Haideţi să încercăm ca, pe o perioadă de şase luni, toate produsele agroalimentare să aibă un adaos comercial de 20%. Şi spun acest lucru de ce? Pentru că plafonarea adaosului comercial şi schema pe care a propus-o Partidul Social-Democrat nu afectează niciun societate din România. Nu afectează niciun magazin de retail din România. 20% adaos comercial a fost calculat peste toate cheltuielile directe şi indirecte, pe fişa de post. 20% reprezintă un profit net. Păi nu mai este bine în magazinul de retail să ai un profit net de 20%? (...)
Haideţi să punem pe toate produsele agroalimentare un profit net pentru magazinele de retail de 20%, pe o perioadă de şase luni. Şi cred că în acel moment piaţa din România se va regla 100%”, a adăugat ministrul.
Totodată, potrivit ministrului, intervenția ar putea fi adoptată fără proceduri suplimentare la nivel european „pentru că avem declarată stare de criză”, referindu-se, probabil, la situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere.
Deși actul normativ este pregătit, acesta nu a fost publicat până în prezent.
Ce spun specialiștii
Economistul Adrian Negrescu compară inițiativa cu mecanismele de control al prețurilor din perioada comunistă și avertizează că plafonarea generalizată a adaosurilor comerciale poate genera efecte contrare celor urmărite.
„Propunerile ministrului Agriculturii aduc aminte de vremea ‘mercurialului’ de pe vremea lui Ceaușescu, când statul decidea ce prețuri trebuie să fie în magazine. Intenția de a plafona adaosul comercial pentru tot ce înseamnă industrie alimentară este atât de nocivă încât este greu de comentat. ‘Ideea că nu moare nimeni dacă plafonăm câștigurile’ ține de o viziune economică cel puțin originală, care n-are nicio legătură cu economia de piață”, a declarat economistul, pentru DigiEconomic.
Mercurialul din perioada comunistă era un mecanism de control economic prin care statul stabilea prețuri fixe pentru produsele de bază, în special pentru legume și alimentele comercializate în piețe. Scopul său era combaterea așa-numitei „specule”, însă, în practică, impunea prețuri adesea nerealiste, care nu țineau cont de raportul dintre cerere și ofertă.
Potrivit acestuia, experiențele anterioare arată că astfel de măsuri nu duc la scăderea prețurilor, ci determină scumpiri în alte zone, prin așa-numitul efect „water-bed”, semnalat inclusiv de autorități precum Consiliul Concurenței.
„Așa se va întâmpla și cu această inițiativă. Să nu ne facem iluzii, prețurile alimentelor vor continua să crească însă vom vedea scumpiri și mai mari decât ar fi normal la detergenți, la cosmetice, la tot ce mai vând marile magazine pentru simplul motiv că acestea trebuie să facă o rată de profit, cerută de acționari.
Mai mult chiar, o asemenea măsură ar putea declanșa o scădere a volumelor de marfă din magazine și în unele cazuri ar duce la penurie alimentară, mai ales în actualul context economic puternic afectat de scumpirile la carburanți și gaze”, a adăugat specialistul.
În plus, în opinia sa, micii jucători din industria alimentară ar fi cei mai vulnerabili, întrucât depind de marjele comerciale pentru investiții și dezvoltare.
„Dincolo de spulberarea ideii de concurență în domeniu, măsura va avea drept efect falimentul majorității jucătorilor mici din industria alimentară românească, cei care din acest adaos se capitalizează, investesc și se dezvoltă în tentativa de a oferi o concurență optimă firmelor importatoare de produse alimentare.
Ar fi o lovitură dură mai ales pentru capitalul românesc, pentru cei care își fac curajul să se lupte cu concurența acerbă a firmelor străine. Nu mă aștept ca o astfel de decizie să devină realitate. Ar fi o aventură decizională care ar plasa România într-o zonă de risc investițional cu efecte nocive pe termen mediu și lung.
În plus, intenția de a folosi starea de criză din zona carburanților pentru a justifica adoptarea unei asemenea măsuri în regim de urgență reflectă lipsa de know-how legislativ și administrativ local, asta dincolo de pericolul de a fi sancționați cu o nouă procedură de infrigement la nivel european”, a mai spus Negrescu.
