Prețurile cresc, consumul energetic scade. Specialiști: Ineficiența administrativă creează dezechilibre în piață
Consumul final de energie electrică în România a scăzut în 2025 cu 0,9%, comparativ cu 2024, în timp ce prețurile la electricitate au explodat la finalul anului trecut.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) pe 16 februarie 2026, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, resursele de energie primară au crescut cu 3,7%, iar cele de energie electrică s-au majorat cu 5,1% faţă de perioada similară din anul precedent.
La nivel naţional, în primele 12 luni din 2025, consumul final de energie electrică a fost de 50,048 miliarde kWh, cu 0,9% mai mic în comparaţie cu acelaşi interval din 2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,9%, iluminatul public s-a diminuat cu 3,3%, în timp ce consumul populaţiei a scăzut cu 1%. Însă, energia s-a scumpit cu 34,85% în intervalul analizat.
Într-o intervenție pentru DigiEconomic, profesorul de economie Christian Năsulea a explicat că statul este principalul vinovat pentru fluctuațiile din piață.
„Când vine vorba de piața de energie, noi avem o problemă foarte mare în România, care este cauzată tocmai de faptul că statul este, de departe, principalul jucător în piață și, acolo unde nu deține pachete majoritare sau nu ia decizii în mod direct, influențează în mod indirect, pentru că în sectorul energetic nu ai voie să intri și să furnizezi energie de vreun fel fără acordul statului român.
Statul român este cel care face să avem costuri mari ale energiei, după care tot statul român este cel care se plânge că aceste costuri sunt mari”, susține Năsulea.
La rândul său, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, consideră că ineficiența administrativă în gestionarea resurselor energetice face ca acestea să fie mai scumpe decât ar trebui în mod normal.
„România are o energie electrică scumpă nu doar din cauza piețelor internaționale, ci și din cauza ineficienței interne și a lipsei de investiții coerente în infrastructura energetică”, punctează Chisăliță.
Cum au evoluat resursele energetice în 2025
Principalele resurse de energie primară au totalizat 33,934 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 1,222 milioane tep, de la un an la altul.
De asemenea, producţia internă a însumat 16,526 milioane tep, în scădere cu 389.700 tep (-2,3%), în timp ce importul a fost de 17,407 milioane tep, în creştere cu 1,612 milioane tep (+10,2%).
În intervalul analizat, resursele de energie electrică au fost de 69,645 miliarde kWh, în creştere cu 3,396 miliarde kWh, raportat la perioada de referinţă.
Producţia din termocentrale a fost de 17,372 miliarde kWh, în scădere cu 83,1 milioane kWh (-0,5%), iar producţia din hidrocentrale s-a situat la 12,404 miluarde kWh, în scădere cu 1,908 miliarde kWh (-13,3%). În cazul centralelor nuclearo-electrice, producţia a reprezentat 11,012 miliarde kWh, în creştere cu 100,4 milioane kWh (+0,9%) faţă de situaţia din 2024.
În acelaşi timp, producţia din centralele electrice eoliene a fost de 6,045 miliarde kWh, în scădere cu 312,7 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice s-a ridicat la 4,552 miliarde kWh, în creştere cu 1,144 miliarde. kWh.
Totodată, exportul de energie electrică a însemnat 14,513 miliarde kWh, în creştere cu 3,670 miliarde kWh, timp în care consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 5,083 miliarde kWh, mai mare cu 186,5 milioane kWh, comparativ cu 2024.
