Puterea de cumpărare din România: contrast mare între regiuni. Capitala joacă în propria ligă
România este o țară a contrastelor. Cel mai bine se vede la o analiză a banilor pe care românii îi au pentru cheltuieli și economii. După aceste cifre, Bucureștiul este o altă țară. Puterea de cumpărare din Capitală depășește media europeană, dar și puterea de cumpărare a celorlalte capitale din regiune. Joacă în o cu totul altă ligă comparativ cu restul județelor țării. Asta arată însă disparitățile uriașe în ceea ce privește dezvoltarea țării.
Puterea de cumpărare din România este de 11.105 euro pe cap de locuitor, arată datele companiei de cercetare de piaţă NIQ. Venitul pe care îl are disponibil fiecare român reprezintă aproape 55% din media europeană.
Cifra contrastează puternic cu datele privind PIB-ul per capita la paritatea puterii de cumpărare, care plasează România la 78% din media Uniunii Europene în 2024.
Cele două nu trebuie însă confundate. Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil pe care îl au la dispoziție oamenii pentru pentru alimente, locuință, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanțe, mobilitate și achiziții de consum. În schimb, PIB-ul pe cap de locuitor măsoară producția economică a unei țări, ajustată în funcție de puterea de cumpărare a monedei locale.
Datele arată însă o polarizare puternică la nivelul județelor țării. Sunt variații de peste patru ori între județul cu cea mai mare putere de cumpărare și cel cu cea mai mică.
Ca și în anii precedenți, municipiul București ocupă clar primul loc între regiunile României. Cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 22.676 euro, locuitorii capitalei au mai mult decât dublul mediei naționale disponibil pentru cheltuieli și economii.
La polul opus este județul Vaslui. Aici, puterea de cumpărare este doar 5.379 de euro pe cap de locuitor. De altfel, datele companiei de consultanță arată că puterea de cumpărare este sub media națională în 30 dintre județele țării. Asta evidențiază contrastele puternice în distribuția puterii de cumpărare. Totuși, față de anii precedenți, diferența dintre județele cu putere de cumpărare scăzută și ridicată se reduce ușor în 2025, se mai arată în analiză.
Diferențe importante sunt și între București și restul județelor din top 10, chiar dacă acestea au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. De exemplu, pe locul secund în top este județul Cluj, unde venitul disponibil este de 17.372 de euro. Suma este cu 23% la sută sub cea pe care o au la dispoziție locuitorii Capitalei.
Capitalele din regiune, sub București
Bucureștiul depășește și restul capitalelor din regiune care au fost incluse în studiu. Datele arată că în Varșovia puterea de cumpărare este de 21.743 de euro pe cap de locuitor, adică cu aproape o mie de euro mai mică decât în București.
Comparativ cu Praga, diferența este și mai mare. Locuitorii din capitala Cehiei au un venit mediu disponibil de 20.503 euro.
În Polonia și Cehia disparitățile nu sunt însă atât de mari ca în România. Dacă venitul din București este de două ori mai mare decât media națională, în Varșovia diferența este de 54%, iar în Praga de doar 29%. Asta în condițiile în care puterea de cumpărare din cele două țări este mai mare decât cea din România, de 15.928 de euro în Cehia și 14.156 de euro în Polonia.
Studiul mai arată că, la nivel european, puterea de cumpărare pe cap de locuitor este de 20.291 de euro. Asta înseamnă că europenii au o putere totală de cumpărare de aproximativ 13.900 miliarde de euro.
