RAPORT Agenția de rating Fitch menține România în rândul țărilor recomandate investițiilor
Fitch a menţinut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, potrivit unui comunicat de vineri al agenției internaționale de evaluare financiară.
Ministerul Finanțelor a anunțat decizia agenției în noaptea de vineri spre sâmbătă.
Decizia reconfirmării ratingului suveran este susținută de statutul de membru al Uniunii Europene și de intrările de capital de la Uniunea Europeană care susțin convergența reală a veniturilor și finanțarea externă, precum și de evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță, care se situează la niveluri superioare față de țările din aceeași categorie de rating (BBB).
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, evidențiată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a raportului datorie publică ca procent din PIB.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
Punctele forte care au condus la menținerea ratingului și a perspectivei sunt echilibrate în raport cu deficitele mari și persistente ale bugetului de stat și ale contului curent, creşterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și o poziție destul de ridicată a datoriei externe.
Fitch estimează o creştere economică estimată la 0,7% în 2025, similară cu anul precedent, şi un ritm de creștere de aproximativ 1,2% în 2026 și 2027, susținut de fondurile UE și de redresarea economiei zonei euro.
În ceea ce priveşte evoluția datoriei publice, Fitch prognozează că va ajunge la 55% din PIB la finalul lui 2025, la 63,4% din PIB în 2027 şi că este posibil să ajungă la 70% până în 2029.
Între factorii care ar putea îmbunătăți ratingul sau perspectiva, Fitch evidențiază consolidarea fiscală constantă și reducerea susținută a deficitului bugetar, scăderea datoriei publice ca procent din PIB; îmbunătățirea poziției contului curent prin reducerea datoriei externe și diminuarea riscurilor de finanțare externă.
Pe de altă parte, factorii care ar putea înrăutăți ratingul României sunt lipsa unei consolidări fiscale suficiente pe termen mediu, o creștere semnificativă a raportului datorie publică/PIB şi afectarea credibilității politicilor publice, a stabilității macroeconomice și a lichidității externe din cauza deficitelor gemene excesive.
Raportul Fitch
Puncte forte și vulnerabilități – Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența reală veniturilor și finanțele externe. PIB-ul pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță sunt peste media statelor din aceeași categorie de rating „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene (bugetar și de cont curent) mari și persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, polarizarea politică și nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete.
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, evidențiată de un deficit fiscal ridicat și de creșterea rapidă a raportului datorie publică/PIB. Incertitudinea politică s-a redus, iar noul guvern a introdus un pachet inițial ambițios de consolidare fiscală. Cu toate acestea, există riscuri semnificative pentru consolidarea fiscală pe termen mediu, generate de creșterea economică slabă, provocările de implementare, polarizarea politică ridicată.
Noul președinte, noul guvern – Incertitudinea politică s-a redus semnificativ de la ultima evaluare a ratingului, din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent, pro-UE și de centru, a câștigat alegerile prezidențiale din mai în fața candidatului populist George Simion. A fost format un guvern de coaliție pro-occidental, alcătuit din patru partide, cu o majoritate confortabilă și sprijinul președintelui.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost anunțat și adoptat rapid în iulie, pe baza colaborării dintre președinte și guvern. Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din interiorul coaliției și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreapta rămân provocări politice semnificative. În plus, cele două partide dominante din coaliție – PNL, condus de Bolojan, de centru-dreapta, și PSD, de centru-stânga – au convenit ca Bolojan să cedeze funcția de prim-ministru unui reprezentant PSD în 2027, ceea ce ar putea genera incertitudine privind politicile viitoare.
Consolidare fiscală – România a început procesul de consolidare fiscală, însă dintr-o poziție inițială foarte slabă în 2024, când deficitul bugetar al guvernului a fost de 9,3% din PIB. După măsurile implementate la sfârșitul lui 2024 de guvernul anterior, impactul bugetar al pachetului adoptat în iulie este estimat de autorități la aproximativ 1% din PIB în acest an, principala măsură pe partea de venituri fiind creșterea TVA (cu două puncte procentuale la cota standard și cu 2–6 puncte procentuale la cotele reduse), intrată în vigoare în august 2025. Măsuri suplimentare de înăsprire sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public pentru încă un an.
Deficite încă ridicate – Cu toate acestea, estimăm că deficitele bugetare ale României vor rămâne printre cele mai ridicate din categoria „BBB”, cu un deficit în scădere la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste prognoze iau în considerare efectele de ordin secundar, precum impactul negativ asupra PIB cauzat de înăsprirea fiscală. Guvernul pregătește măsuri suplimentare de consolidare fiscală, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli, în strânsă cooperare cu Comisia Europeană, însă, întrucât acestea nu sunt încă finalizate, nu au fost incluse în estimările fiscale.
Creștere economică slabă – Creșterea economică a României a rămas sub 1% pentru cea mai mare parte a perioadei de la începutul trimestrului I 2024, evidențiind compromisurile dificile dintre consolidarea fiscală și creștere, anticipate pentru următorii doi-trei ani. Conform prognozei agenției, creșterea PIB nu va atinge rata potențială de 2% înainte de 2027, însă riscurile de scădere sunt limitate, deoarece o mai mare claritate privind traiectoria consolidării fiscale va sprijini încrederea și finanțarea externă. Fitch estimează o creștere a PIB de 0,7% în acest an, practic similară cu cea din 2024. Ritmul de creștere se va stabiliza în jurul valorii de 1,2% în 2026 și 2027, beneficiind de stimulul fondurilor europene și de o anumită revenire a creșterii în zona euro.
Inflație ridicată și persistentă – Inflația ridicată reprezintă un punct slab pentru ratingul României, amplificat de impactul inflaționist al majorărilor de TVA. Rata inflației s-a menținut peste ținta de 2,5% ±1 punct procentual a Băncii Naționale a României (BNR) din mai 2021, iar media pe trei ani pentru perioada 2024-2026 este estimată la 6,5%, dublul valorii medii actuale pentru categoria „BBB”. Inflația de bază a devenit persistentă, stabilizându-se la 5%-6% în 2024 și în prima jumătate a lui 2025, după șocurile inițiale ale prețurilor la energie și alimente. Menținerea inflației peste țintă va amplifica provocările de politică monetară pentru BNR.
Creșterea datoriei publice – Datoria publică brută a guvernului a crescut la 55% din PIB la sfârșitul lui 2024, ușor sub media actuală pentru categoria „BBB” de 56%. Ținând cont de pachetul inițial de consolidare fiscală al guvernului, Fitch estimează că raportul datorie/PIB va continua să crească, ajungând la 63,4% în 2027 și putând atinge aproape 70% până în 2029. Creșterea PIB va fi în medie de doar 4%-5%, comparativ cu o medie de 10% în perioada 2021-2024.
Dezechilibre externe mari – Deficitul de cont curent s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, pe fondul slăbirii exporturilor și al menținerii unei dinamici ridicate a importurilor. Media actuală pentru categoria „BBB” este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie un caz atipic. Fitch estimează că deficitul de cont curent se va reduce la mai puțin de 7% din PIB până în 2026, în principal datorită scăderii cererii de importuri din sectorul public și privat, pe măsură ce consolidarea fiscală va duce la diminuarea veniturilor reale disponibile. Fitch mai estimează că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, semnificativ peste nivelul mediu proiectat de 3% pentru categoria „BBB”.
Dependența de finanțare externă – Deficitele gemene mari fac ca România să depindă de un flux constant de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale, evidențiind vulnerabilitatea la schimbările pieței. Perspectiva unor intrări semnificative de fonduri europene ar putea atenua riscurile externe, întrucât acestea alimentează direct rezervele valutare, care au scăzut cu 6,5 miliarde de euro în mai, ca urmare a intervențiilor pe piața valutară.
Îmbunătățirea condițiilor de finanțare – România a accesat cu succes piața internațională a obligațiunilor (5 miliarde de euro) în iulie 2025, imediat după anunțarea pachetului de consolidare fiscală. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut față de maximele atinse la începutul lunii mai, când naționalistul George Simion a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, dar rămân peste nivelurile înregistrate până la jumătatea lui noiembrie 2024. Costul mediu de emitere în prima jumătate a lui 2025 a fost de 7,2% în lei și 4,2% în euro, comparativ cu 6,2% și, respectiv, 5,2% în 2024.
Reziliența sectorului bancar – Fitch se așteaptă ca sectorul bancar din România să facă față riscurilor, volatilității ridicate a pieței și dublarea taxei pe cifra de afaceri. Această reziliență este susținută de rate ale capitalului, de regulă, peste media regională, o profitabilitate solidă și o finanțare stabilă bazată pe depozite locale diversificate. Calitatea activelor rămâne bună, rata creditelor neperformante situându-se la 2,5% la finalul lui martie 2025.
ESG – Guvernanță – România are un scor ESG Relevance Score (RS) de „5[+]” atât pentru Stabilitate Politică și Drepturi, cât și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și de Reglementare și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul Fitch de rating suveran.
