Raport OCDE: România accelerează pe autostrăzi, dar „derapează” la întreținere și transport feroviar. Ce recomandă experții
Potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat luni, 16 martie, România a reușit să accelereze ritmul construcției de drumuri de mare viteză, însă deficiențele administrative și lipsa investițiilor în căile ferate mențin țara sub media europeană de performanță.
„Performanța infrastructurii sub media europeană contribuie la rezultate logistice slabe și la costuri logistice transfrontaliere relativ ridicate”, notează raportul.
Record în construcția de autostrăzi
România a încheiat anul 2025 cu o rețea de 1.418 km de autostrăzi și drumuri expres, marcând o schimbare radicală de ritm față de anii anteriori: 199 km de autostrăzi și drumuri expres au fost deschiși în 2024, 146 km în 2025, comparativ cu o creștere medie anuală de 54 km între 2007 și 2023.
Totuși, rămân provocări majore legate de conectivitatea redusă, calitatea infrastructurii și viteza de implementare a proiectelor.
„Deși România a făcut progrese, țara are încă una dintre cele mai scăzute densități de autostrăzi din UE, cu doar două conexiuni internaționale cu Ungaria. Multe drumuri naționale sunt încă într-o stare precară, ceea ce duce la timpuri mari de deplasare și rate ridicate de accidente, mai ales în estul și sudul țării.
Întreținerea infrastructurii rutiere rămâne, de asemenea, o problemă importantă, deoarece finanțarea este adesea insuficientă atât pentru întreținerea drumurilor noi, cât și pentru repararea celor existente. Investițiile continue, îmbunătățirea managementului proiectelor și un accent mai puternic pe mentenanță și finanțare pe termen lung sunt esențiale pentru accelerarea progresului și pentru ca infrastructura rutieră să susțină competitivitatea României”, se arată în raport.
Transportul rutier domină transportul de marfă
Transportul rutier este principalul mod de transport de marfă în România, reprezentând aproximativ 46% din totalul transportului de mărfuri.
Prin comparație:
- transportul feroviar - aproximativ 20%,
- transportul pe căi navigabile interioare - 19%,
- transportul maritim - 13% (în 2024).
Acest lucru reflectă dependența ridicată a țării de camioane pentru logistica internă și internațională. Comparativ cu alte moduri de transport, transportul rutier este mult mai puțin prietenos cu mediul, contribuind mai mult la emisiile de gaze cu efect de seră și la poluarea aerului, arată sursa citată.
Sistemul actual de taxare a drumurilor
Modelul actual al rovinietei este considerat ineficient și poluant, mai arată OCDE. Utilizarea drumurilor nu este complet gratuită: atât autoturismele, cât și vehiculele de mare tonaj trebuie să cumpere o rovinietă electronică pentru a utiliza drumurile naționale și autostrăzile.
Totuși, modelul actual de taxare „are eficiență limitată, iar emisiile din sectorul transporturilor au crescut semnificativ”.
Costul rovinietei se bazează pe: tipul vehiculului, greutate, numărul de axe și perioada de valabilitate, nu pe distanța parcursă, cum se întâmplă în alte țări din UE, precum Franța, Italia sau Spania.
„Din acest motiv, sistemul oferă puține stimulente pentru reducerea utilizării drumurilor sau pentru trecerea la moduri de transport mai ecologice. În plus, veniturile generate sunt relativ reduse și insuficiente pentru a acoperi necesarul de întreținere pe termen lung”, punctează sursa citată.
România introduce în prezent TollRO, un nou sistem electronic de taxare pentru vehiculele grele de marfă, bazat pe distanța parcursă și nivelul emisiilor, în conformitate cu Directiva Eurovignette a UE. Inițial, sistemul trebuia să fie implementat în ianuarie 2026, însă lansarea a fost amânată pentru iulie 2026.
„Sisteme similare din Germania și Ungaria s-au dovedit eficiente în finanțarea infrastructurii și în promovarea transportului de marfă mai eficient și cu emisii reduse. România ar trebui să implementeze pe deplin TollRO.”
Întreținerea drumurilor
Potrivit OCDE, România ar putea îmbunătăți eficiența întreținerii drumurilor prin introducerea contractelor de mentenanță bazate pe performanță, în care guvernul plătește o sumă fixă periodică dacă drumurile respectă standardele de calitate stabilite. „Acest model este utilizat cu succes în țări precum Noua Zeelandă și Canada.”
„De asemenea, menținerea unei baze de date actualizate a drumurilor naționale și a stării acestora ar ajuta la identificarea priorităților de investiții, după modelul registrului rutier din Estonia.
În prezent, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere utilizează sisteme interne de monitorizare a proiectelor, însă acestea nu au nivelul de integrare, transparență și capacitate de analiză întâlnit în bunele practici internaționale”, se mai punctează în raport.
Căile ferate: Risc de pierdere a miliardelor din PNRR
Raportul mai arată că România ar trebui să promoveze mai activ modurile de transport cu emisii reduse. Rețeaua feroviară extinsă a României, o alternativă cu emisii scăzute la transportul rutier, suferă din cauza deceniilor de subinvestiții și a infrastructurii învechite, ceea ce a dus la scăderea traficului de pasageri și la un potențial insuficient exploatat în transportul de marfă.
În pofida eforturilor actuale finanțate de Uniunea Europeană pentru modernizarea și electrificarea rețelei, progresul a fost lent din cauza ineficiențelor administrative, planificării fragmentate și limitărilor instituționale.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă 3,5 miliarde de euro pentru modernizarea căilor ferate. Totuși, întârzierile riscă să împiedice finalizarea proiectelor înainte de termenul limită din august 2026, ceea ce ar putea duce la pierderea beneficiilor economice și de mediu ale transferului transportului de la rutier la feroviar.
Proiectele feroviare finanțate de UE ar trebui să primească o prioritate strategică mai mare în agenda națională de reforme, având în vedere potențialul lor de a sprijini transportul sustenabil.
Pentru a transfera mai mult trafic de la rutier la feroviar, România are nevoie de: o strategie de tarifare mai echilibrată, servicii feroviare îmbunătățite, o conectivitate mai bună a rețelei feroviare cu rețeaua europeană de transport.
De asemenea, investițiile suplimentare în transportul public cu emisii reduse în orașe și în zonele periurbane sunt esențiale pentru: reducerea aglomerației, îmbunătățirea conectivității urbane, atingerea obiectivelor climatice.
Infrastructura logistică
Infrastructura intermodală și logistică a României rămâne mai puțin dezvoltată comparativ cu alte state, ceea ce limitează eficiența transportului multimodal de marfă. Există puține terminale care să permită integrarea eficientă a transportului rutier, feroviar și maritim.
„Portul Constanța, principalul port maritim al României, reprezintă un nod logistic important pe coridorul Dunăre–Marea Neagră și beneficiază de conexiuni rutiere și feroviare deja dezvoltate. Totuși, lipsa facilităților intermodale și a coridoarelor integrate de transport limitează potențialul portului pentru comerțul regional și internațional.
Investițiile direcționate în terminale intermodale, sprijinite de fonduri europene, ar putea: reduce costurile logistice, facilita transferul transportului între diferite moduri, consolida rolul Portului Constanța ca hub regional de transport”, precizează OCDE.
În acest context, România ar trebui să implementeze pe deplin Programul Transport 2021–2027, care urmărește: reducerea decalajelor de infrastructură, îmbunătățirea integrării multimodale și susținerea mobilității durabile.
Totodată, deși infrastructura României beneficiază de fonduri substanțiale europene și naționale, problemele administrative persistente reduc randamentul economic al acestor investiții.
Printre principalele probleme identificate de OCDE se numără întârzieri în aprobarea proiectelor, depășiri de costuri, litigii juridice și blocaje birocratice.
„Aceste dificultăți reduc eficiența planificării infrastructurii și limitează absorbția fondurilor europene disponibile.
Pentru a îmbunătăți guvernanța infrastructurii și a maximiza impactul fondurilor europene, România ar beneficia de proceduri administrative mai simplificate, capacitate locală mai mare pentru planificarea și implementarea proiectelor.”
Prioritățile principale includ îmbunătățirea eficienței planificării proiectelor, accelerarea digitalizării managementului fondurilor și respectarea la timp a jaloanelor stabilite de UE, în special în cadrul PNRR.
