Războiul din Iran accelerează tranziția energetică. Europa și Asia investesc mai mult în regenerabile

Redacția Digi Economic Data publicării:
panouri fotovoltaice
sursa: gettyimages.com/

Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, accelerează investițiile în energie regenerabilă în Europa și Asia, pe măsură ce guvernele încearcă să reducă dependența de importurile de petrol și gaze și să limiteze expunerea la șocurile de preț. Închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz a afectat aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), iar state din Asia și Uniunea Europeană au anunțat măsuri pentru creșterea finanțării destinate surselor regenerabile.

Potrivit Reuters, conflictul oferă un nou impuls tranziției energetice globale, chiar dacă, pe termen scurt, unele economii, inclusiv România, au revenit și la utilizarea mai intensă a cărbunelui.

Regenerabilele cresc mai repede decât cărbunele

Producția de energie din surse regenerabile este în creștere puternică la nivel global, iar Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că acestea vor deveni, pentru prima dată în acest an, principala sursă de electricitate.

De la începutul războiului, sistemele fotovoltaice instalate pe acoperișuri au devenit mai atractive, deoarece pot fi montate rapid și la costuri relativ reduse.

În Filipine, prețurile ridicate ale electricității, alimentate de scumpirea combustibililor importați, determină tot mai multe gospodării și companii să treacă la energie solară. În Australia, o schemă de subvenționare a bateriilor stimulează din nou instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperișuri.

În România, Ministerul Mediului a publicat recent în transparență Ghidul de finanțare pentru noul program destinat instalării sistemelor de stocare a energiei produse din surse regenerabile. Persoanele fizice care au calitatea de prosumator vor putea primi de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) o finanțare de până la 15.000 de lei pentru achiziția și instalarea bateriilor.

Cererea pentru panouri solare pe acoperișuri s-a majorat în Europa. În paralel, însă, și producția de energie pe bază de cărbune este în creștere. IEA estimează pentru acest an un avans de 1,4% al producției din cărbune, în timp ce energia regenerabilă ar urma să crească mult mai rapid, cu 8,5%.

În Statele Unite, producția de energie regenerabilă a crescut cu 10% în prima jumătate a anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Vezi și UE flexibilizează regulile fiscale din energie. Măsura sprijină securitatea sectorului energetic

Emisiile vor atinge un nou record

Avansul regenerabilelor nu este însă suficient pentru a determina o scădere imediată a emisiilor. IEA estimează că emisiile de gaze cu efect de seră vor crește cu 1,1% în acest an, până la un nivel record de 14,2 miliarde de tone.

Pentru 2027, agenția se așteaptă ca producția pe bază de cărbune să scadă cu 0,7%, în timp ce producția de energie pe bază de gaze naturale ar urma să crească cu 1,5%.

Limitarea efectelor schimbărilor climatice va necesita, așadar, investiții suplimentare nu doar în regenerabile, ci și în rețele electrice și capacități de stocare.

Citește și GRAFICE Schimbările climatice cresc presiunea asupra crizei de apă în Europa. România este printre cele mai afectate state

Asia resimte cel mai puternic efectele crizei

Economiile asiatice dependente de petrolul și gazele transportate prin Strâmtoarea Ormuz au fost cele mai expuse.

China și-a accelerat puternic producția solară, care a crescut de peste trei ori mai repede decât cea pe bază de cărbune între martie și iulie. În schimb, India, Vietnam și Coreea de Sud au ars mai mult cărbune.

Și unele state europene au crescut temporar utilizarea cărbunelui, însă IEA estimează că producția pe bază de cărbune în Uniunea Europeană își va relua în 2026 tendința descendentă din ultimul deceniu.

Luna trecută, guvernul Vietnamului a anunțat că analizează construcția unor noi centrale pe cărbune pentru a-și asigura aprovizionarea, în pofida angajamentului luat la summitul climatic ONU din 2021 de a nu mai construi astfel de capacități după 2030.

Te-ar putea interesa și UE nu este îngrijorată de aprovizionarea cu gaze. Capacitatea de stocare este aproape de nivelul maxim

Carburanții scumpi accelerează vânzările de mașini electrice

Transporturile reprezintă principala destinație a consumului mondial de petrol, iar războiul nu a eliminat această cerere, dar a redus-o față de estimările făcute înaintea conflictului.

Prețurile mai ridicate, reducerea traficului aerian, consumul mai slab din China și adoptarea mai rapidă a vehiculelor electrice înseamnă că lumea utilizează probabil mai puțin petrol pentru transport decât se estima înainte de conflict.

Goldman Sachs estimează că cererea asociată benzinei a scăzut cu aproximativ 20% în aprilie, în momentul de vârf al perturbărilor, în timp ce GL Consulting estimează o reducere mai apropiată de 15%.

Scumpirea carburanților i-a determinat pe mai mulți șoferi să se orienteze spre vehicule electrice. China, cel mai mare producător mondial de astfel de automobile, a depășit pentru prima dată în acest an pragul de 10 miliarde de dolari în valoarea exporturilor de vehicule electrice.

Modelele electrificate au reprezentat 63% din vânzările retail de autoturisme din China în iunie, față de 53% cu un an înainte. Analiștii Bank of America estimează că electrificarea explică aproximativ o treime din scăderea importurilor chineze de țiței din acest an.

Vânzările de vehicule electrice au crescut puternic și în Europa de la începutul războiului, pe fondul prețurilor ridicate ale carburanților.

Cât va dura această tendință

Atât timp cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, prețurile ridicate ale petrolului și gazelor sunt susceptibile să persiste, consolidând argumentele pentru investiții în surse regenerabile produse local și mai ieftine.

Totuși, nu este clar dacă această tendință va determina o îndepărtare permanentă de petrol și gaze.

„Schimbarea mixului energetic al unei țări necesită investiții, iar dobânzile mai ridicate vor face mai scump capitalul inițial considerabil necesar pentru regenerabile și rețele electrice. Astfel, deși conflictul actual va favoriza probabil, în cele din urmă, decarbonizarea, procesul nu este unul într-o singură direcție”, a declarat Sverre Alvik, vicepreședinte și director pentru perspectivele tranziției energetice la DNV.

Multe piețe mari din Asia dispun, în același timp, de resurse importante de gaze și cărbune care pot amortiza perturbările din Orientul Mijlociu, iar oferta americană de GNL este așteptată să crească semnificativ între 2026 și 2030.

„Pe măsură ce această ofertă va intra pe piață, GNL-ul ar trebui să devină mai accesibil pentru piețele asiatice dependente de importuri, reducând stimulentul pentru o îndepărtare permanentă de gaze determinată exclusiv de conflictul actual”, a declarat Victor del Carpio Neyra, cercetător senior la Aurora Energy Research.

Vezi și Consiliul Concurenței, verificări pe piața carburanților. 65 de situații au atras atenția autorității