Recesiunea tehnică nu sperie conducerea țării. Economist: Din a doua jumătate a anului trebuie să avem o creștere bazată pe investiții
Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,2% în trimestrul III și cu 1,9% în trimestrul IV din 2025, eveniment care marchează intrarea în etapa numită recesiune tehnică.
Cu toate acestea, economia României a înregistrat anul trecut o creștere modestă de 0,6%, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). Dinamica din a doua parte a lui 2025 arată o pierdere de ritm, în special în sectoarele consumului și investițiilor.
Președintele Nicușor Dan nu vede un motiv de îngrijorare și se declară încrezător în redresarea economică a țării.
„Economia României încetinește de patru ani, în ciuda unor deficite imense. Avem motive de optimism. Avem o economie privată solidă. Programul SAFE a fost bine întocmit de guvern și va genera dezvoltare. Fondurile europene, și PNRR, și structurale, vor genera dezvoltare. Sunt ușoare progrese pe diminuarea evaziunii fiscale”, susține șeful statului.
Intrarea în recesiune tehnică nu a fost un șoc, ci un eveniment așteptat de toată lumea, susține economistul Ovidiu Folcuț.
„Rezultatele publicate de INS, nu fac decât să confirme (și oficial) ceea ce, până în prezent, era cunoscut că se va întâmpla, dar nu venise și momentul în care acest fapt să fie certificat și prin intermediul datelor oficiale. Refuz să cred că cei cu responsabilități în domeniu sau o minimă cunoaștere a acestei problematici se așteptau la altceva”, a declarat pentru DigiEconomic, Ovidiu Folcuț.
În ce constă recesiunea tehnică
Din perspectivă teoretică, recesiunea tehnică presupune o scădere a PIB-ului real timp de două trimestre consecutive, în raport cu trimestrele imediat anterioare celor în care s-au înregistrat aceste scăderi și reprezintă, mai simplu spus, o încetinire a activității la nivelul economiei.
„Această încetinire economică a fost generată de faptul că, în contextul creșterii taxelor și impozitelor și al reducerii cheltuielilor publice, populația nu și-a mai permis sau, după caz, nu a mai dorit (de regula din prudență), să cumpere la fel de multe bunuri și servicii ca în perioada anterioară, ceea ce a generat o scădere a consumului.
Pe de altă parte, nici asteptările entităților interesate din afara României (Comisia Europeană, Banca Mondiala, FMI, agențiile de rating etc) nu erau diferite și cred că mai contrariate ar fi fost dacă datele oficiale ar fi reflectat un alt rezultat, cu atât mai mult cu cât, pe seriile ajustate sezonier, remarcăm că și în prima jumătate a anului 2024 am înregistrat două semestre consecutive de scădere.
Ca urmare, nu cred că așteptările puteau fi altele în contextul măsurilor adoptate cu scopul reducerii deficitului și al nivelului extrem de ridicat al ratei inflației”, explică economistul.
Perspective de viitor
În pofida rezultatelor în scădere, redresarea economică este posibilă, însă trebuie să îndeplinească mai multe condiții.
„Dacă privim partea plină a paharului, din datele comunicate de INS rezultă că în 2025, față de 2024, PIB-ul a crescut cu 0,6%, ceea ce este puțin, dar este un plus dătător de speranță.
Important este ca, în 2026, cel mai probabil în a doua jumătate a anului, economia să repornească și să aibă o creștere sustenabilă, pe cât posibil bazată preponderent pe investiții și mai puțin pe consum, iar inflația și deficitul bugetar să scadă semnificativ și în acest an.
Ceva mai multă coerență și mai mult altruism din partea celor responsabili ar ajuta semnificativ la bunul mers al economiei și ar mai diminua din îngrijorările existente cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu”, conchide Ovidiu Folcuț.
