Reforma administrației, adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență: Guvernul vrea implementare rapidă
Reforma administrației publice urmează să fie adoptată, cel mai probabil, prin ordonanță de urgență, a declarat joi, 12 februarie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, la finalul ședinței Executivului.
Potrivit acesteia, decizia este motivată de necesitatea unei intrări rapide în vigoare a prevederilor, pentru ca acestea să contribuie la atingerea țintelor asumate de Guvern.
„Cel mai probabil va fi vorba despre ordonanţă de urgenţă, din motive de calendar. E nevoie de o rapidă intrare în vigoare a acestor prevederi (...), să producă efecte, pentru a contribui la ţintele pe care ni le-am asumat. O procedură de angajare durează mult mai mult”, a declarat Dogioiu, citată de Agerpres.
Potrivit acesteia, procedura de angajare a răspunderii în Parlament implică mai mulți pași și termene procedurale care nu pot fi ocolite și care ar fi prelungit semnificativ aplicarea reformei.
„Se adoptă proiectul în guvern, urmează cele trei zile în care parlamentarii pot depune obiecţii. Se depune moţiunea de cenzură, cinci zile pentru moţiunea de cenzură. O posibilă sesizare la CCR, care poate să meargă foarte repede, că au fost şi speţe soluţionate foarte repede, dar tot un timp procedural, n-ai cum să-l eviţi, e pe paşi procedurali, ceea ce prelungeşte destul de mult acest proces”, a explicat Dogioiu.
Ministerul Dezvoltării a publicat pe 13 ianuarie proiectul de lege privind reforma în administrația publică, care prevede, printre altele, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal și diminuarea numărului de posturi din administrația locală.
Pe lângă aceste măsuri, documentul introduce:
- sancțiuni fiscale mai dure pentru construcțiile realizate fără autorizație, inclusiv dublarea impozitului pentru 5 ani și utilizarea dronelor și imaginilor satelitare pentru identificarea acestora,
- modificări importante și pentru șoferi, legate de plata taxelor și amenzilor locale,
- numărul de polițiști locali va fi redimensionat în funcție de dinamica socială și de situația demografică a unităților administrativ-teritoriale,
- modificări în sectorul jocurilor de noroc, respectiv stabilirea unor atribuții decizionale directe pentru autoritățile locale,
- modificări în domeniul protecției și promovării drepturilor persoanelor cu handicap,
- posibilitatea ca sumele acordate drept venit minim de incluziune să fie executate silit pentru plata impozitelor și taxelor locale,
- modificări în structurile de conducere ale agențiilor naționale,
- liste publice cu datornicii și contribuabilii fără restanțe.
