Analiză România, între stagnare economică și inflație ridicată. Economia ar putea rămâne sub presiune până în 2027
România traversează o perioadă dificilă, marcată de stagnarea activității economice, scăderea consumului și o inflație încă ridicată. Datele publicate luni, 7 septembrie, de Institutul Național de Statistică arată că Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut în termeni reali în prima jumătate a anului, în timp ce mai multe sectoare importante ale economiei și-au redus activitatea.
O analiză realizată de o companie de analiză economică și consultață fiscală susține că această combinație poate fi caracterizată drept stagflație, în condițiile în care prețurile continuă să crească, iar economia nu reușește să avanseze. Analiștii avertizează că eventualele scumpiri ale energiei din această toamnă ar putea menține presiunile asupra consumului și economiei până în a doua parte a anului 2027.
Economia României a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 un PIB de 494,4 miliarde de lei în termeni nominali. Valoarea este cu 10,8% mai mare decât în trimestrul al doilea din 2025, însă creșterea nominală este explicată în mare parte de evoluția prețurilor, arată datele INS.
În termeni reali, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Luca Niculescu vizează eliminarea IMCA de la 1 ianuarie 2027: „Descurajează investițiile și afectează competitivitatea companiilor”
În primul semestru, PIB-ul nominal a ajuns la 900,4 miliarde de lei, cu 9,4% peste nivelul din semestrul I 2025. În termeni reali, însă, economia a scăzut cu 0,7%.
Evoluția PIB ajustat sezonier arată diferit. Față de aceeași perioadă a anului trecut, scăderea a fost de 2% în trimestrul al doilea și de 1,6% în primul semestru.
Față de trimestrul precedent, PIB-ul ajustat sezonier a rămas practic neschimbat în trimestrul al doilea.
Economia nu a intrat în recesiune tehnică
Datele INS arată că România nu se află, în acest moment, în recesiune tehnică, în condițiile în care PIB-ul nu a scăzut pentru două trimestre consecutive față de trimestrul anterior. În trimestrul al doilea, economia a stagnat comparativ cu primele trei luni ale anului.
Totuși, analiza companiei de cercetare economică atrage atenția că activitatea economică nu a reușit să recupereze scăderea înregistrată anterior.
Potrivit analizei, nivelul real al economiei este cu aproximativ 2% sub vârful atins în trimestrul al treilea din 2025.
Analiștii consideră că momentul de cotitură a fost trimestrul al patrulea din 2025, perioadă în care măsurile de consolidare fiscală, inclusiv majorarea TVA și a accizelor și eliminarea plafonării prețurilor la energie, au început să se reflecte în economie.
Comerțul și industria au pierdut teren
Datele INS pentru primul semestru arată scăderi în mai multe domenii importante.
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele au avut o scădere de 3,9% a volumului de activitate. Sectorul are o pondere importantă în economie, iar contracția sa a avut o contribuție negativă de 0,9 puncte procentuale la evoluția PIB.
Industria a scăzut cu 2,9% în volum și a redus PIB-ul cu 0,5 puncte procentuale.
Sectorul informațiilor și comunicațiilor a înregistrat o scădere de 3,5%, în timp ce activitățile imobiliare au avut o reducere de 4,5%.
Administrația publică, învățământul și sănătatea au consemnat împreună o scădere de 1,7%.
În schimb, construcțiile au avut o creștere de 12,3% și au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative au crescut cu 11,7%, iar agricultura cu 3,5%.
Potrivit analiștilor citați, creșterile din aceste sectoare nu au fost suficiente pentru a compensa scăderile din domeniile cu o pondere mai mare în economie.
Consumul populației, una dintre principalele probleme
O schimbare importantă apare în structura PIB-ului pe partea de utilizări.
Consumul final al gospodăriilor, care reprezintă peste 60% din PIB, a scăzut cu 2,5% în volum în primul semestru. Contribuția negativă a consumului la evoluția PIB a fost de 1,5 puncte procentuale.
În același timp, formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile, a crescut cu 10,9% și a avut o contribuție pozitivă de 2,4 puncte procentuale la PIB.
În trimestrul al doilea, contribuția investițiilor la creșterea economică a ajuns la 4,1 puncte procentuale, potrivit datelor INS.
Această evoluție este considerată unul dintre puținele elemente favorabile din structura actuală a economiei de către analiștii companiei citate.
Totuși, investițiile au fost contrabalansate de evoluția stocurilor, care a avut o contribuție negativă de 2,2 puncte procentuale în primul semestru.
Exporturile nete au avut, la rândul lor, o contribuție negativă de 0,1 puncte procentuale, în condițiile în care importurile au crescut cu 1,6%, față de un avans de 1,3% al exporturilor.
Prețurile cresc, în timp ce economia pierde volum
Unul dintre argumentele principale ale analizei pentru caracterizarea situației drept stagflație este diferența dintre evoluția nominală și cea reală a PIB.
În trimestrul al doilea, economia a crescut cu 10,8% în termeni nominali, dar a scăzut cu 0,4% în termeni reali. Diferența reflectă în principal creșterea prețurilor.
Analiza susține că această combinație, dintre activitate economică stagnantă sau în scădere și inflație ridicată, reprezintă caracteristica principală a unui episod de stagflație.
„Toată creșterea aparentă a economiei este preț. Nimic din ea nu este volum”, spune Adrian Negrescu, managerul companiei.
Datele INS mai arată că impozitele nete pe produs au avut o creștere a volumului real de 5,3%, în timp ce indicele de preț asociat a crescut cu 19,8% în primul semestru. Analiza leagă această evoluție de majorările de TVA și accize.
Inflația rămâne o problemă
Presiunile inflaționiste s-au menținut ridicate și în 2026.
Rata anuală a inflației calculată prin indicele prețurilor de consum a ajuns la 10,85% în luna mai, a coborât la 10,42% în iunie și la 8,2% în iulie.
Scăderea din iulie trebuie însă interpretată și în contextul efectului de bază generat de creșterea puternică a prețului energiei din aceeași lună a anului trecut.
Adrian Negrescu mai susține că România continuă să se confrunte cu o inflație ridicată în raport cu restul Uniunii Europene.
În același timp, Banca Națională a României și-a revizuit în acest an prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, iar revenirea inflației în intervalul țintit de banca centrală este anticipată abia în cursul anului 2027.
Combinația dintre inflație ridicată și economie slabă complică și deciziile de politică monetară.
Dobânda de politică monetară a BNR este în prezent de 6,50%, iar menținerea unor dobânzi ridicate contribuie la temperarea inflației, dar în același timp menține costurile de finanțare ridicate pentru populație și companii.
Adrian Negrescu estimează că primul pas de relaxare monetară ar putea avea loc abia în 2027, dacă presiunile inflaționiste se reduc suficient.
„Politica monetară nu poate relaxa”, susține analistul, argumentând că inflația ridicată limitează spațiul de manevră al BNR.
Vezi și Inflația scade, dar românii încă simt scumpirile. Expert: „Vârful a fost depășit”
Nici politica fiscală nu mai are spațiu pentru stimulare
În paralel, politica fiscală este constrânsă de necesitatea reducerii deficitului bugetar.
România trebuie să continue consolidarea fiscală după ce deficitul a ajuns la niveluri foarte ridicate în anii anteriori. În aceste condiții, posibilitatea ca statul să stimuleze economia prin creșterea puternică a cheltuielilor este limitată.
Analiza citată apreciază că această situație creează o „capcană” pentru politica economică: banca centrală trebuie să țină sub control inflația, în timp ce Guvernul trebuie să reducă deficitul.
Fondurile europene și investițiile rămân un punct de sprijin
În acest context, investițiile finanțate din fonduri europene reprezintă una dintre principalele surse de susținere a activității economice.
Creșterea cu 10,9% a formării brute de capital fix în primul semestru este considerată de analiști un semnal important, într-o perioadă în care consumul se contractă.
Adrian Negrescu atrage atenția că ritmul de absorbție a fondurilor europene va fi esențial pentru economia României în următorii ani. În opinia sa, atragerea fondurilor disponibile pentru perioada 2021-2027 poate contribui la menținerea investițiilor într-o perioadă în care consumul și alte componente ale cererii interne sunt sub presiune.
Ce se poate întâmpla în 2027
Perspectivele pentru perioada următoare depind în mare măsură de evoluția inflației, a consumului și a investițiilor.
Estimările instituțiilor internaționale diferă în ceea ce privește ritmul de creștere economică și revenirea inflației, însă există un punct comun: economia României traversează o perioadă de ajustare, iar revenirea nu este așteptată să fie rapidă.
Compania care a realizat analiza consideră că eventualele majorări de prețuri în sectorul energiei în această toamnă, inclusiv la electricitate, gaze și alte utilități, ar putea prelungi presiunea asupra consumului și economiei.
„Cu inflația pusă sub semnul întrebării de anunțatele creșteri de prețuri din zona de energie, cu dobânzile în continuare înghețate, va fi aproape imposibil ca economia să iasă din zona de stagflație mai devreme de S2 2027”, avertizează Adrian Negrescu.
Citește și Hidroelectrica crește prețul energiei cu peste 7%. Cât va costa un kWh din octombrie
