România rămâne campioană la deficit bugetar în Uniunea Europeană. Nazare: Datele Eurostat confirmă un progres
România se numără printre ţările membre unde deficitul guvernamental s-a adâncit de la un trimestru la altul, de la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul al treilea, până la 7,9% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2025, potrivit datele publicate miercuri, 22 aprilie, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Anul trecut, toate statele membre din Uniunea Europeană (UE) au raportat deficit, însă cele mai mari ponderi au fost înregistrate de:
- România (-7,9%),
- Polonia (-7,3%),
- Belgia (-5,2%).
Excepție au făcut:
- Cipru (+3,4%),
- Danemarca (+2,9%),
- Grecia (+1,7%),
- Portugalia (+0,7%).
La nivelul Uniunii Europene, ponderea în PIB a deficitului guvernamental s-a menținut la 3,1%, la fel ca în 2024.
Ministerul Finanțelor privește optimist datele
Datele Eurostat relevă un progres în privința deficitului bugetar înregistrat de România, deoarece indicatorul a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
„Datele confirmate astăzi de Eurostat arată că România a intrat într-o etapă reală de corecţie şi maturizare fiscal-bugetară, reconstruind credibilitatea necesară revenirii pe traiectoria asumată faţă de partenerii europeni şi pieţele financiare.
După ani în care dezechilibrele s-au acumulat rapid, începem să reconstruim echilibrul dintre dezvoltare, investiţii şi sustenabilitatea finanţelor publice. Am redus semnificativ deficitul fără să oprim investiţiile şi fără să abandonăm marile proiecte de modernizare ale României.
Acesta este poate cel mai important semnal de credibilitate pe care îl putem transmite atât cetăţenilor, cât şi investitorilor şi partenerilor europeni”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Deficitul bugetar al României, calculat conform metodologiei europene ESA (European System of Accounts) şi validat de Eurostat, a înregistrat o corecţie de 1,4 puncte procentuale din PIB, peste aşteptările iniţiale ale pieţelor şi instituţiilor internaţionale, care estimau un deficit situat între 8,2% şi 8,4% din PIB pentru anul 2025.
România a realizat una dintre cele mai ample corecţii fiscale într-un singur an dintre toate economiile Uniunii Europene. Cu toate acestea, rămâne statul cu cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce face necesară continuarea procesului de consolidare fiscală şi menţinerea unei discipline bugetare stricte.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice reprezintă o condiție esențială pentru reducerea costurilor de finanțare ale economiei românești. Deficitele mari şi datoria în creştere înseamnă dobânzi mai ridicate pentru stat, dar şi costuri mai mari pentru creditele contractate de populaţie şi companii.
Consolidarea fiscală urmăreşte tocmai reducerea acestor vulnerabilităţi şi crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil şi atractiv pentru investiţii private şi dezvoltare pe termen lung.
