România reduce deficitul, dar costul datoriei crește. Nazare: „Trebuie să schimbăm modelul de creștere economică”
România a trecut, în ultimul an, printr-un proces amplu de consolidare fiscal-bugetară, după ce a intrat în 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană (UE), susține ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Potrivit acestuia, ajustarea a fost însoțită de o creștere a veniturilor și de menținerea investițiilor, însă presiunea datoriei publice și a dobânzilor rămâne ridicată.
Într-o postare publicată luni, 7 septembrie, pe Facebook, Nazare a făcut o radiografie a evoluției finanțelor publice, pornind de la deficitul de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) înregistrat de România în 2024. Ministrul susține că obiectivul consolidării fiscale este trecerea de la un model economic bazat în mare parte pe consum susținut prin împrumuturi către unul în care investițiile, producția și productivitatea să aibă un rol mai important.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, deficitul bugetar a coborât de la 76,44 miliarde de lei în primele șapte luni din 2025 la 48,08 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2026. Diferența este de 28,36 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 37%.
În același timp, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal s-au redus, de asemenea, cu peste 4 miliarde de lei, potrivit cifrelor citate de Nazare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
Evoluția vine după un an în care România a început procesul de reducere a deficitului foarte ridicat. Conform prognozei Comisiei Europene menționate de ministru, deficitul bugetar a fost de 7,9% din PIB în 2025 și este estimat la 6,2% din PIB în 2026.
Nazare susține că România are, pentru al doilea an consecutiv, cea mai amplă reducere a deficitului proiectată la nivelul Uniunii Europene.
Datoria publică a trecut de 1.138 de miliarde de lei
Reducerea deficitului are loc însă într-un context în care datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani.
Potrivit ministrului, necesarul brut de finanțare al statului a ajuns de la 135 de miliarde de lei în 2021 la 278,5 miliarde de lei în 2026. Această sumă include atât finanțarea deficitului, cât și refinanțarea datoriei ajunse la scadență.
Datoria publică a crescut de la 46,9% din PIB în 2020 la 59,6% din PIB la sfârșitul anului 2025, depășind 1.138 de miliarde de lei.
În acest context, ministrul argumentează că reducerea deficitului este necesară pentru a limita acumularea de noi datorii și presiunea exercitată ulterior de costurile de finanțare.
„Deficitele de astăzi devin datoria şi dobânzile de mâine”, a transmis Alexandru Nazare.
Peste 40 de miliarde de lei pentru dobânzi în șapte luni
Unul dintre cele mai importante costuri asociate datoriei publice este reprezentat de dobânzi. Potrivit datelor prezentate de ministru, în primele șapte luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,5%, depășind 40 de miliarde de lei.
Nazare atrage atenția că majorarea acestor costuri reduce spațiul disponibil pentru alte cheltuieli publice, precum investițiile în infrastructură, educație sau sănătate.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile reflectă, în opinia ministrului, costul acumulării deficitelor din anii anteriori și necesitatea ca România să reducă deficitul pentru a limita presiunea suplimentară asupra finanțelor publice.
Investițiile au continuat să crească
Un element pe care ministrul îl evidențiază este faptul că ajustarea fiscală nu a fost însoțită, potrivit datelor prezentate, de o reducere a investițiilor publice.
În primele șapte luni din 2026, investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Peste 71% dintre plățile pentru investiții au fost asociate fondurilor europene și PNRR, potrivit informațiilor prezentate de Nazare. Totodată, plățile pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%, față de primele șapte luni din 2025.
Ministrul susține că aceasta este una dintre principalele diferențe față de o ajustare fiscală realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor: investițiile sunt menținute, în timp ce presiunea este pusă pe cheltuielile curente.
Nazare: România trebuie să își schimbe modelul de creștere economică
În analiza sa, Alexandru Nazare susține că problema României nu este doar nivelul deficitului bugetar, ci și structura modelului de creștere economică.
Ministrul consideră că, în ultimii ani, cererea internă a crescut mai rapid decât producția, iar o parte din consum a fost susținută prin deficite și importuri. În opinia sa, un astfel de model nu poate asigura o creștere economică solidă pe termen lung.
„România trebuie să treacă de la un consum finanțat prin datorie la o creștere bazată pe investiții, producție, productivitate și venituri pe termen lung”, a afirmat Nazare.
Potrivit ministrului, obiectivul este ca puterea de cumpărare să fie susținută în principal de producție, productivitate, locuri de muncă și venituri reale, și nu de îndatorare și inflație.
Ajustarea fiscală vine cu costuri
Nazare recunoaște însă că reducerea deficitului nu poate avea loc fără efecte asupra economiei. Temperarea consumului este unul dintre efectele anticipate ale ajustării, după o perioadă în care cererea a crescut mai repede decât producția.
Ministrul susține că alternativa ar fi putut fi o corecție impusă de deteriorarea încrederii investitorilor și de creșterea costurilor de finanțare, cu efecte mai puternice asupra populației și companiilor.
În același timp, el subliniază necesitatea ca efectele ajustării să fie distribuite cât mai echitabil și ca persoanele vulnerabile să fie protejate.
Deficitul bugetar și deficitul de cont curent, cele două vulnerabilități
Un alt obiectiv al consolidării fiscale este, potrivit ministrului, reducerea „deficitelor gemene”: deficitul bugetar și deficitul de cont curent.
Deficitul de cont curent reflectă, în esență, situația în care economia României cheltuiește în exterior mai mult decât încasează. Împreună cu deficitul bugetar ridicat, acesta poate crește dependența de finanțarea externă și expunerea la evoluția dobânzilor, a cursului de schimb și a percepției investitorilor.
Pentru ministrul Finanțelor, consolidarea fiscală nu ar trebui să însemne doar reducerea unei cifre din buget, ci schimbarea treptată a modului în care sunt utilizate resursele publice.
„Consolidarea fiscală înseamnă, în esență, să refacem echilibrele fără să blocăm dezvoltarea”, a transmis Alexandru Nazare.
