Analiză România, ultima din UE la finanțarea prin credite. Firmele au găsit alte surse pentru a se împrumuta
România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană (UE), în condițiile în care companiile românești se numără printre cele mai îndatorate, consideră Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). În opinia sa, acest aparent paradox arată probleme structurale atât în ceea ce privește accesul companiilor la finanțare, cât și modul în care acestea își construiesc sursele de finanțare.
Marinescu a analizat situația în volumul „Sustenabilitatea financiară - De la deficite la convergență nominală”, publicat în cadrul proiectului Economic@BNR. Capitolul dedicat sistemului financiar-bancar urmărește evoluția infrastructurii financiare din România în ultimele două decenii și compară poziția țării cu cea a altor state europene.
„România are cel mai scăzut nivel al intermedierii financiare din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești sunt printre cele mai îndatorate”, afirmă Cosmin Marinescu, care consideră că înțelegerea acestui paradox este importantă pentru evaluarea modului în care este finanțată economia.
Intermedierea financiară reprezintă, în esență, procesul prin care economisirile sunt direcționate către consum și investiții. Unul dintre indicatorii utilizați pentru măsurarea acesteia este ponderea creditului neguvernamental în Produsul Intern Brut (PIB).
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor în 2027 și câte șanse sunt pentru o indexare
Potrivit analizei lui Marinescu, în România acest indicator se situează la aproximativ 40% din PIB, față de o medie europeană de 106%.
Viceguvernatorul BNR subliniază că România se află pe ultima poziție între statele membre ale UE în privința acestui indicator, la o distanță de peste 10 puncte procentuale din PIB față de Polonia, țara aflată imediat deasupra sa în clasament.
Problema nu se limitează însă la sectorul bancar. Și sectorul financiar nebancar are, potrivit analizei, una dintre cele mai reduse dimensiuni din Uniunea Europeană.
Marinescu consideră că dezvoltarea sistemului financiar este o condiție importantă pentru dezvoltarea economică, dar nu este suficientă în sine. În opinia sa, finanțarea trebuie să fie adaptată nevoilor economiei, în timp ce companiile care solicită finanțare trebuie să aibă un nivel adecvat de capitalizare și proiecte viabile.
Firmele folosesc masiv surse alternative de finanțare
Una dintre explicațiile pentru paradoxul dintre intermedierea financiară redusă și îndatorarea ridicată a companiilor este structura surselor de finanțare.
Potrivit lui Marinescu, împrumuturile intra-grup și creditul comercial reprezintă aproximativ o treime din sursele asimilate finanțării companiilor. În schimb, împrumuturile de la bănci și IFN-uri autohtone reprezintă mai puțin de o zecime, fiind comparabile ca volum cu finanțarea obținută de firme de la grupurile nerezidente.
Viceguvernatorul BNR pune această situație atât pe seama preferinței companiilor pentru surse alternative de finanțare, inclusiv din considerente de cost, cât și pe seama gradului redus de bancarizare.
În plus, Marinescu atrage atenția asupra problemelor de capitalizare. Potrivit datelor prezentate de acesta, pentru aproximativ o treime dintre firme, activul net este mai mic de jumătate din capitalul social subscris.
Peste 80% dintre IMM-uri nu au solicitat credit
Un alt element evidențiat în analiză este faptul că o mare parte dintre companii nu apelează la finanțarea bancară.
„Peste 80% dintre IMM-uri și aproximativ jumătate dintre corporații nu au solicitat credit în ultimul an”, arată Cosmin Marinescu.
În opinia sa, lipsa creditării poate limita inclusiv finanțarea unor proiecte de investiții care ar putea fi realizate fără afectarea activității curente.
În paralel, firmele utilizează creditul comercial, inclusiv prin amânarea plății facturilor către furnizori. Marinescu avertizează că această practică poate genera riscuri de lichiditate și poate favoriza apariția unor probleme de plată în lanț.
Viceguvernatorul BNR atrage atenția și asupra costului acestei forme de finanțare. În exemplul analizat de acesta, o factură cu termen de plată de 60 de zile, care oferă un discount de 2% dacă este achitată în primele 10 zile, implică un cost anualizat de aproximativ 15,7% în cazul în care compania renunță la reducere și plătește la termen.
Prin comparație, Marinescu arată că dobânda netă de comisioane la creditele noi acordate societăților nefinanciare a fost, în ultimii trei ani, de aproximativ 8,6% în medie, cu valori maxime de 9,3%.
Creditarea a crescut, dar accesul rămâne dificil pentru multe firme
În perioada post-pandemie, România a avut una dintre cele mai dinamice evoluții ale creditării din Europa, potrivit analizei lui Marinescu. În ultimii trei ani, ritmul mediu de creștere a creditării a fost de aproximativ 10%, atât în cazul populației, cât și al companiilor nefinanciare.
În același timp, structura creditării companiilor s-a modificat. Marinescu observă o creștere a ponderii finanțărilor pentru investiții în echipamente, care se apropie de o treime din portofoliul corporativ, față de aproximativ un sfert în 2023.
Totuși, accesul la finanțare rămâne limitat pentru o parte importantă a companiilor. Conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România, citat de viceguvernator, în ultimul an mai puțin de 20% dintre IMM-uri și sub jumătate dintre corporații au primit din partea băncilor și IFN-urilor întreaga finanțare solicitată.
„Raționalizarea creditului”, explicată prin riscul perceput
În analiza sa, Cosmin Marinescu vorbește și despre ceea ce literatura economică numește „raționalizarea creditului”, adică situația în care băncile limitează creditarea chiar și atunci când dispun de resurse, dacă anticipează costuri ridicate pentru recuperarea împrumuturilor.
Viceguvernatorul BNR leagă fenomenul de vulnerabilitățile structurale ale companiilor românești. Problemele de guvernanță corporativă, termenele mari de plată între firme, costurile evaluării debitorilor și eficiența redusă a procedurilor de insolvență pot crește costurile și riscurile asociate creditării.
În aceste condiții, consideră Marinescu, băncile pot deveni mai prudente în acordarea de împrumuturi.
Statul concurează cu sectorul privat pentru finanțare
O altă problemă identificată de viceguvernatorul BNR este presiunea exercitată de necesarul ridicat de finanțare al statului asupra sectorului privat.
„Finanțarea economiei este grevată de presiunea semnificativă a efectului de evicțiune (crowding out) din partea statului”, susține Marinescu, în contextul creșterii necesarului de finanțare publică din ultimii ani.
Potrivit acestuia, atunci când statul se împrumută mai mult, crește presiunea asupra dobânzilor și poate fi afectată finanțarea disponibilă pentru companii și populație.
Un indicator relevant în acest sens este reprezentat de deținerile de titluri de stat ale băncilor. Acestea au ajuns în primul trimestru al anului la aproximativ 230 de miliarde de lei, de circa trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani, potrivit datelor prezentate de viceguvernator.
În același timp, raportul dintre credite și depozite a coborât de la 86% la finalul lui 2015 la 67% în martie 2026.
Marinescu mai arată că expunerile guvernamentale au ajuns să reprezinte 28% din totalul activelor bancare în 2025, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit comparației prezentate în analiză.
Bursa poate deveni o sursă mai importantă de finanțare
În viziunea lui Cosmin Marinescu, creșterea intermedierii financiare nu trebuie să însemne doar majorarea volumului creditării bancare. Piața de capital ar putea avea, de asemenea, un rol mai important în finanțarea economiei.
Deși Bursa de Valori București a înregistrat evoluții importante în ultimii ani, capitalizarea bursieră reprezintă aproximativ 30% din PIB, un nivel considerat încă redus în comparație cu zona euro.
Marinescu apreciază că numărul companiilor listate este în creștere, însă rămâne redus în raport cu numărul total al firmelor active. În opinia sa, o parte importantă din performanțele recente ale pieței au fost legate de listarea unor companii de stat de mari dimensiuni, precum Hidroelectrica, în timp ce numărul companiilor private care aleg listarea rămâne limitat.
Ce ar trebui schimbat, în opinia viceguvernatorului BNR
Cosmin Marinescu consideră că dezvoltarea intermedierii financiare trebuie să fie însoțită de consolidarea companiilor și de îmbunătățirea mediului economic.
„Creșterea sustenabilă a intermedierii financiare înseamnă ca oferta de finanțare să fie cât mai bine adaptată nevoilor economiei, iar cererea să fie eligibilă”, afirmă acesta.
În viziunea sa, companiile trebuie să își consolideze capitalul și să dezvolte proiecte viabile, sectorul bancar să susțină mai mult finanțarea investițiilor, iar statul să reducă dezechilibrele care amplifică presiunea asupra finanțării datoriei publice.
„Creșterea intermedierii financiare devine cureaua de transmisie în angrenajul de susținere a finanțării economiei, prin investiții productive care să creeze noi oportunități de afaceri și locuri de muncă”, conchide viceguvernatorul BNR.
Marinescu consideră că o astfel de evoluție ar putea contribui la revenirea economiei pe o traiectorie de creștere mai solidă în 2027.
Te-ar putea interesa și Economia României bate pasul pe loc în 2026. PIB-ul a stagnat în T2, iar consumul gospodăriilor continuă să scadă
