Sectorul bancar din Ungaria este stabil, în pofida riscurilor crescute. Ce vulnerabilităţi prezintă sistemul românesc
Sistemul bancar ungar a rămas în 2025 ancorat în stabilitate datorită capitalizării puternice, în pofida riscurilor apărute în zona imobiliară. Prin comparație, sistemul bancar românesc trebuie să pună la punct 4 vulnerabilități majore.
Anul trecut în septembrie Guvernul de la Budapesta anunța lansarea unei scheme de credite ipotecare subvenţionate. La acel moment, Banca Naţională a Ungariei (BNH) avertiza asupra riscurilor potențiale.
De atunci, raportul mediu dintre credit şi valoarea garanţiei pentru debitori a urcat de la 59% la 68%. În acelaşi timp, preţurile locuinţelor au crescut cu 23,5% în 2025, în timp ce supraevaluarea pieţei locuinţelor a urcat cu 22,5%.
„Evoluţiile din piaţa creditelor ipotecare necesită o monitorizare strânsă. Supraevaluarea sporeşte riscul unei corecţii a pieţei locuinţelor care ar avea de asemenea un impact negativ asupra gradului de acoperire al împrumutului.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
70% din păcănele au dispărut. Pierderile din economie trec de un miliard de euro
Totuşi, gradul mediu de îndatorare al celor care s-au împrumutat nu a crescut, ceea ce atenuează riscul intrării în incapacitate de plată, iar ratele creditelor sunt fixe pe întreaga durată de scadenţă”, transmit reprezentanții BNH, într-un comunicat publicat pe 2 iunie.
Schema de credite ipotecare subvenţionate a fost introdusă în mandatul fostului premier Viktor Orban, care a pierdut alegerile parlamentare în aprilie 2026.
Cu câteva luni înainte de scrutin, fostul Guvern a lansat o schemă de credite ipotecare subvenţionate pentru cei care achiziţionează pentru prima dată o locuinţă, oferind împrumuturi în valoare de până la 50 milioane de forinţi (151.062 dolari) cu o dobândă de 3% şi un avans de 10%, perioada de rambursare fiind de maximum 25 de ani. Costul anual al schemei a fost estimat la 443 milioane de dolari.
Cu ce se confruntă sectorul bancar românesc
Riscurile geopolitice, dezechilibrele macroeconomice interne, creditele neperformante şi riscul cibernetic sunt cele 4 vulnerabilităţi majore ale sistemului bancar românesc.
„Primul risc sistemic este reprezentat de situația geopolitică, prin toate aceste reaşezări ale faliilor internaţionale şi prin poziţionarea investitorilor care finanţează nu numai România sau această parte a Europei ci lumea.
Al doilea risc e legat de dezechilibrele macroeconomice interne. Avem ameliorări ale acestora în ultimul timp, atât pe deficitul de cont curent, cât şi pe deficitul fiscal. E foarte important ca acest proces să continue, pentru că a pierde încrederea investitorilor se va vedea foarte rapid în maniera în care inclusiv sistemul financiar se va putea finanţa şi va plăti aceste aceste costuri.
Al treilea risc e legat de creditele neperformante. Nu este un risc de intensitate atât de ridicată precum primele două, dar ne aşteptăm ca neperformanţa să se deterioreze. Nu ai cum, altfel, când economiile europene decelerează, sectorul bancar să nu capteze aceste probleme. Însă, nivelul de pregătire al sectorului bancar este bun şi pe partea de solvabilitate, şi pe partea de provizioane.
În ceea ce privește ultimul risc, breșele informatice au devenit o vulnerabilitate tot mai prevalentă. De cele mai multe ori, actorii statali care generează aceste vulnerabilităţi nu se concentrează neapărat pe sectorul bancar, dar şi pe alte sectoare strategice”, a explicat pentru DigiEconomic, Florian Neagu, director în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară la Banca Naţională a României (BNR).
