Ședință la Palatului Victoria: Guvernul ar putea adopta ordonanța carburanților. OUG privind programul SAFE, pe agendă
Executivul se întrunește joi, 26 martie, la ora 11:00, pentru a aproba cadrul legal pentru atragerea fondurilor europene destinate industriei de apărare. Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind criza carburanţilor, amânat timp de câteva zile, ar putea fi inclus pe agendă.
Ordonanța de Urgență privind criza carburanților vizează temperarea prețurilor la pompă prin intervenții directe, pentru o perioadă inițială de 6 luni.
Potrivit proiectului de OUG, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.
Apoi, exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Petrolul trece de 107 dolari/baril. „Din această săptămână, sunt șanse ca litrul de benzină să fie 10 lei și 11 lei cel de motorină”
Totodată, pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final.
Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză.
Potrivit surselor Digi24, va fi inclusă o prevedere pentru operatorii economici care produc combustibili, fiind exceptați de la limitarea adaosului comercial, ceea ce înseamnă că rafinăriile nu vor intra sub incidența plafonării propuse inițial.
De asemenea, premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că veniturile suplimentare obținute din TVA, ca urmare a scumpirilor carburanților, nu vor rămâne la buget, „ci vor fi introduse într-o schemă de finanțare care să atenueze impactul creșterii prețurilor, ținând cont de capacitarea României.”
OUG privind SAFE
România urmează să implementeze instrumentul european SAFE, prin care UE pune la dispoziția statelor membre 150 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, pentru investiții în domeniul apărării.
Suma alocată României este de aproximativ 16,68 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare alocare (după Polonia) în cadrul instrumentului.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă supus aprobării joi în Guvern prevede, între altele, introducerea unui nou articol pentru reglementarea cadrului instituţional privind implementarea planului şi administrarea fondurilor alocate României prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului, inclusiv stabilirea rolurilor şi atribuţiilor instituţiilor implicate în coordonarea, gestionarea şi controlul fondurilor acordate în cadrul SAFE, precum şi a mecanismelor de colaborare dintre acestea şi/sau cu Comisia Europeană.
„În lipsa adoptării imediate, în regim de urgență, a unor măsuri de reglementare privind cadrul instituțional și financiar necesar implementării Planului de investiții, există riscul apariției unor blocaje de natură bugetară și administrativă, care nu ar asigura reflectarea corespunzătoare, în bugetul de stat pe anul 2026 a achizițiilor incluse în Planul de investiții și nu ar permite semnarea contractelor de achiziții publice efectuate de un stat membru în termenul limită prevăzut de Regulamentul (UE) 2025/1106 pentru eligibilitatea în cadrul Instrumentului SAFE, respectiv 30 mai 2026”, se motivează în nota de fundamentare.
Vezi aici proiectul și nota de fundamentare.
Ce cumpără România cu banii din SAFE
Recent, Guvernul a prezentat componenta militară a listei de proiecte ce vor beneficia de finanțarea SAFE. Proiectele, aprobate de CSAT și Parlament, vizează 21 de achiziții, care totalizează 9,53 miliarde de euro, dintre care 10 în comun cu alte state, și includ transportoare blindate, rachete Mistral, radare și sisteme de apărare antiaeriană.
Planul de investiți în apărare poate fi consultat AICI.
Regulamentul SAFE a fost adoptat pe 27 mai 2025, ca parte a pachetului „Readiness 2030”, conceput pentru a oferi statelor membre UE instrumente financiare care să stimuleze investițiile în apărare.
