SUA: A fost introdus un proiect de lege pentru anexarea Groenlandei și transformarea sa în al 51-lea stat. De ce e așa de valoroasă
Congresmenul republican Randy Fine a introdus luni, 12 ianuarie, un proiect de lege în Camera Reprezentanților prin care Groenlanda ar putea deveni al 51-lea stat al SUA, respectiv care l-ar autoriza pe Donald Trump să întreprindă toate măsurile necesare pentru anexarea sau dobândirea insulei.
Cu o suprafață de aproximativ 2,16 milioane de kilometri pătrați, de peste nouă ori mai mare decât România, și o populație de doar circa 56.000 de locuitori, Groenlanda a devenit una dintre cele mai valoroase piese de pe tabla geopolitică globală. Oficial, insula se află sub coroana daneză, însă beneficiază de autonomie extinsă din 2009, inclusiv control asupra resurselor naturale.
„Groenlanda nu este un avanpost îndepărtat pe care ne putem permite să-l ignorăm - este un activ vital pentru securitatea națională”, a declarat congresmanul Fine, potrivit unui comunicat publicat pe pagina sa oficială de știri, găzduită pe domeniul guvernamental al Camerei Reprezentanților din SUA.
„Cine controlează Groenlanda controlează rutele-cheie de transport din Arctica și arhitectura de securitate care protejează Statele Unite. America nu poate lăsa acest viitor în mâinile unor regimuri care disprețuiesc valorile noastre și caută să ne submineze securitatea”, a mai transmis Fine.
Obiectivele proiectului
Greenland Annexation and Statehood Act autorizează președintele să întreprindă toate măsurile necesare pentru anexarea sau dobândirea Groenlandei ca teritoriu al Statelor Unite.
De asemenea, legislația impune prezentarea către Congres a unui raport complet care să detalieze modificările necesare ale legislației federale pentru admiterea, în final, a Groenlandei ca stat oficial al SUA.
Menționăm că este doar o propunere. Textul integral poate fi consultat AICI.
De ce e Groenlanda atât de valoroasă
Miza reală este una de resurse și bani. Insula dispune de:
- rezerve de petrol și gaze naturale;
- uraniu, esențial pentru energie și apărare;
- aur, diamante și rubine;
- zăcăminte importante de pământuri rare, critice pentru industria tehnologică, baterii, turbine eoliene, armament și petrochimie;
- metale strategice precum nichel, cobalt și molibden.
În prezent, peste 80% din suprafața Groenlandei este acoperită de gheață, iar legislația de mediu limitează exploatarea. Acest lucru a ținut investițiile la un nivel relativ scăzut, în pofida potențialului estimat la zeci, posibil sute de miliarde de dolari pe termen lung.
Însă schimbările climatice modifică rapid ecuația economică: ghețarii se topesc, rutele maritime polare devin navigabile, iar costurile logistice scad.
Pentru comerțul global, aceste rute pot reduce timpul de transport dintre Asia, Europa și America de Nord cu până la 30-40%, comparativ cu traseele tradiționale. Nave comerciale chineze și ruse folosesc deja aceste coridoare, un fapt care îngrijorează Washingtonul, conform unei analize Il Messaggero.
Astfel, din perspectiva SUA, Groenlanda nu este doar un depozit de materii prime, ci și un punct strategic cheie între America de Nord, Europa și Arctica. Controlul asupra insulei ar însemna influență directă asupra rutelor maritime emergente, securității arctice, precum și accesului rivalilor geopolitici la resurse critice.
Vezi și Cum ar putea Donald Trump „să ia” Groenlanda. Opțiunile analizate la Casa Albă
