SUA relaxează relațiile comerciale cu China. De ce este Beijingul tratat diferit
După luni în care a acuzat China că reprezintă „cea mai mare amenințare pentru America”, președintele Donald Trump își schimbă tonul față de Beijing. De la tarife vamale de 145% și retorică agresivă în aprilie, liderul de la Casa Albă a trecut recent la gesturi de reconciliere: prelungirea armistițiului comercial, laude pentru președintele Xi Jinping și propunerea unei întâlniri bilaterale în toamnă.
Între timp, alte țări, precum India și Brazilia, se confruntă cu sancțiuni dure: tarife de până la 50% pentru exporturile către SUA. În cazul Chinei, taxele rămân la un nivel relativ moderat, de 30%.
Trump are mai multe motive pentru această atitudine aparent mai blândă. Sezonul de cumpărături se apropie, iar companiile americane se bazează pe importuri masive din China. Un nou val de tarife ar putea afecta prețurile și aprovizionarea.
Apoi, negocierile pentru un acord comercial mai larg, care ar putea include tehnologii, energie și resurse strategice, sunt în plină desfășurare.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
GHID Baterii pentru prosumatori, cu bani de la stat. Finanțare de până la 15.000 de lei. Cine poate beneficia și care sunt condițiile
De asemenea, China este singura țară care a răspuns ferm politicii comerciale dure a SUA, creând un raport de putere diferit față de alte state, arată DW.
Arma secretă a Chinei
Una dintre cele mai importante pârghii ale Beijingului este controlul asupra pământurilor rare, esențiale pentru industria auto, apărare și tehnologie. China deține 60% din producția globală și aproape 90% din capacitatea de rafinare. După ce Trump a impus tarife record în aprilie, Beijingul a răspuns prin restricții la exportul a șapte elemente rare, afectând producătorii americani de automobile și echipamente militare.
De acest aspect va ține cont viitorul acord comercial.
În paralel, SUA încearcă să limiteze accesul Chinei la cipuri AI avansate și cere o scădere a importurilor de petrol din Rusia. Trump a avertizat că, dacă Beijingul nu respectă cerințele, ar putea impune sancțiuni suplimentare.
Printre solicitările administrației Trump se numără și creșterea de patru ori a achizițiilor de soia, un gest cu miză electorală internă, în special pentru fermierii din Midwest. China este cel mai mare importator global de soia, folosită în hrana animalelor și industria alimentară.
În schimb, Beijingul vrea ridicarea treptată a tarifelor, mai ales în domeniul tehnologic și industrial, dar și protecție pentru companiile chineze în fața sancțiunilor americane. De asemenea, dorește acces garantat la cipuri produse de companii americane, precum Nvidia.
Deși discursul oficial a suferit schimbări, presiunea asupra Chinei rămâne. SUA acuză Beijingul că redirecționează mărfuri prin țări din Asia de Sud-Est (precum Vietnam sau Thailanda) pentru a evita tarifele directe. Ca reacție, Trump a impus un tarif general de 40% pentru țările suspectate că facilitează această practică.
