Trump amenință Europa cu tarife de până la 25% pentru „cazul Groenlanda”. Opt aliați NATO, vizați direct
Președintele Statelor Unite (SUA), Donald Trump, a anunțat sâmbătă, 17 ianuarie, o nouă rundă de tarife comerciale care vizează direct opt state membre NATO și parteneri strategici ai Washingtonului. Măsura, prezentată ca un instrument de presiune politică, riscă să escaladeze tensiunile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană și să afecteze relațiile transatlantice într-un moment geopolitic extrem de sensibil, scrie CNBC.
Potrivit anunțului publicat pe platforma sa, Truth Social, bunurile exportate în Statele Unite din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda vor fi supuse unor tarife suplimentare, care vor crește progresiv „până când va fi încheiat un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei”.
Noile tarife vor intra în vigoare începând cu 1 februarie, când taxa vamală suplimentară va fi de 10% pentru produsele provenite din cele opt țări. Trump a precizat că, începând cu 1 iunie, tarifele vor crește la 25%.
Aceste penalități nu vor înlocui taxele existente, ci se vor adăuga peste tarifele deja aplicate de SUA. În prezent, tarifele americane asupra bunurilor din Uniunea Europeană vizate de administrația Trump sunt, în medie, de aproximativ 15%, în timp ce importurile din Regatul Unit sunt taxate, în medie, cu circa 10%, cu variații semnificative în funcție de sector.
În domenii sensibile, precum metalele sau anumite segmente din industria auto, cumularea mai multor măsuri tarifare a dus deja la tarife efective situate între 15% și 25%. O nouă rundă de taxe ar putea împinge costurile și mai sus.
Impact extins asupra Uniunii Europene
Impunerea de tarife asupra unuia sau mai multor membri ai Uniunii Europene are implicații mai largi, având în vedere că blocul comunitar funcționează ca o piață unică formată din 27 de state. În acest context, noile tarife ar urma să se aplice, în practică, tuturor statelor membre ale UE.
Anunțul lui Trump pune sub semnul întrebării acordul comercial UE-SUA convenit în august. Manfred Weber, lider al Partidului Popular European și membru influent al Parlamentului European, a declarat că ratificarea acordului „nu este posibilă în acest moment”.
„EPP (Partidul Popular European) susține acordul comercial UE-SUA, dar, având în vedere amenințările lui Donald Trump legate de Groenlanda, aprobarea nu este posibilă în această etapă. Tarifele zero pentru produsele americane trebuie puse pe pauză”, a scris Weber pe platforma X.
În acest context, ambasadorii statelor membre UE s-au reunit duminică într-o ședință de urgență, convocată de Cipru, stat care deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Groenlanda, miza politică din spatele tarifelor
Trump a legat direct introducerea tarifelor de prezența militară europeană în Groenlanda. Președintele american a susținut că cele opt state „au călătorit în Groenlanda pentru scopuri necunoscute” și a descris situația drept „extrem de periculoasă pentru siguranța și supraviețuirea planetei”.
Trump sugerase înainte că ar putea folosi o strategie tarifară similară celei utilizate pentru a forța scăderea prețurilor la medicamente, de această dată pentru a obține controlul asupra Groenlandei. „Putem pune tarife pe țări dacă nu sunt de acord cu Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, declara el vineri, la Casa Albă.
Deși nu a indicat explicit baza legală a noilor tarife, analiștii consideră că acestea se înscriu în linia utilizării controversate a International Emergency Economic Powers Act, o lege care oferă președintelui puteri extinse în situații de „amenințare neobișnuită și extraordinară”.
Curtea Supremă a SUA ar putea decide chiar săptămâna viitoare (19-25 ianuarie) asupra legalității tarifelor impuse anterior în baza acestei legi, o hotărâre care ar putea afecta direct și noile măsuri anunțate.
Reacția Europei: condamnare și coordonare
Reacțiile europene au fost rapide și ferme. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a catalogat anunțul drept un atac la adresa parteneriatului transatlantic.
„Alegem parteneriatul și cooperarea. Alegem afacerile noastre. Alegem oamenii noștri”, a scris von der Leyen într-o postare.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că decizia a venit „ca o surpriză”, în special după discuțiile recente pe care le-a descris drept constructive cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Ea a respins acuzațiile privind desfășurările militare, subliniind că acestea au rol strict defensiv într-o regiune arctică „care nu mai este una cu tensiuni scăzute”.
Lideri din Franța, Suedia și alte state europene au transmis mesaje similare, respingând orice formă de presiune sau intimidare. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că situația avantajează direct China și Rusia, alimentând diviziunile dintre aliați.
În paralel, o delegație bipartizană a Congresului american aflată la Copenhaga a contestat public poziția Casei Albe. Senatorii Chris Coons și Lisa Murkowski au declarat că nu există amenințări de securitate imediate care să justifice măsurile anunțate și au lăudat cooperarea NATO în regiunea arctică.
Alți senatori americani au avertizat că tarifele vor crește costurile pentru familiile și companiile din SUA. „Este rău pentru America, rău pentru afaceri și rău pentru aliați”, se arată într-o declarație comună a mai multor membri ai Senatului.
