Una dintre cele mai importante agenții de rating decide la finalul lunii dacă România rămâne sigură pentru investitori
România intră în luna iulie sub presiunea agențiilor internaționale de rating, într-un context marcat de criză politică, deficit bugetar ridicat, încetinire economică și incertitudini privind continuarea reformelor fiscale. Următoarea decizie importantă este așteptată pe 31 iulie, când Fitch Ratings va publica o nouă evaluare a ratingului suveran al României.
Miza este majoră. România se află în prezent pe ultima treaptă recomandată investițiilor la cele trei mari agenții de rating, respectiv Fitch, S&P și Moody’s. O eventuală retrogradare sub acest nivel ar împinge țara în categoria „junk”, considerată nerecomandată investițiilor, cu efecte directe asupra costurilor de finanțare ale statului.
„Vin evaluările din iulie, început de august și apoi în octombrie. În măsura în care este util, o să mă implic personal. I-am rugat deja pe liderii partidelor să fie la dispoziția evaluatorilor pentru a le spune că, pe chestiunile fundamentale cu care România se confruntă și care au impact asupra economiei și finanțelor, lumea este aliniată. Sunt optimist că vom evita o degradare, care ar fi catastrofală pentru noi”, a declarat șeful statului, în cadrul unei conferințe de presă.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Bolojan anunță noi investiții în infrastructura energetică: Se alocă 150 de milioane euro pentru dezvoltarea instalaţiilor de stocare
România, sub presiune politică și fiscală
Evaluarea Fitch vine într-un moment sensibil. România funcționează încă sub o formulă de interimat condusă de Ilie Bolojan, iar lipsa unui guvern cu mandat deplin reduce predictibilitatea privind politicile fiscale și bugetare pentru perioada următoare.
Într-un raport publicat în luna mai, Fitch a transmis că măsurile fiscale adoptate în 2025 au început să producă efecte, însă contextul politic rămâne un risc major pentru consolidarea fiscală și pentru accesarea fondurilor europene.
Agenția a remarcat că majorarea TVA, controlul cheltuielilor și alte măsuri fiscal-bugetare au contribuit la reducerea deficitului. Datele din primul trimestru indicau un deficit de aproximativ 1% din PIB, aproape la jumătate față de nivelurile înregistrate în aceeași perioadă din 2024 și 2025.
Între timp, România a primit și un semnal pozitiv din partea finanțelor publice. Potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a coborât la 1,75% din PIB după primele cinci luni din 2026, de la 3,35% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Execuția bugetului general consolidat la 31 mai s-a încheiat cu un deficit de 35,94 miliarde de lei, comparativ cu 64,23 miliarde de lei în primele cinci luni din 2025.
Veniturile totale ale statului au ajuns la 279,49 miliarde de lei, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2025, susținute în principal de încasările din TVA, impozitul pe salarii și venit și taxele pe proprietate.
În același timp, cheltuielile totale au însumat 315,43 miliarde de lei, în scădere nominală cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus de la 16,7% la 15,3%.
Avetisment privind incertitudinea politică
Chiar recent, agenția de rating Moody’s a avertizat că incertitudinea politică prelungită și lipsa unei majorități parlamentare funcționale pot pune presiune asupra consolidării fiscale și a implementării reformelor asumate de România.
Într-un comentariu publicat vineri, 26 iunie, agenția arată că un cadru politic stabil și capacitatea instituțională de a implementa măsurile necesare sunt esențiale pentru menținerea traiectoriei fiscale în anii următori.
Potrivit Moody’s, scenariul de bază continuă să prevadă reducerea deficitului bugetar de la 7,9% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2025 la 6,5% din PIB în 2026 și 5,9% din PIB în 2027.
Agenția a subliniat însă că atingerea acestor obiective depinde de continuarea consolidării fiscale și de adoptarea măsurilor necesare după anul 2026.
Mai multe detalii, aici Moody’s avertizează asupra riscurilor pentru economia României. Nazare: Miza este păstrarea ratingului de țară
Ținta de deficit rămâne testul principal
Bugetul pentru 2026 este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB, după un nivel estimat de 7,7% în 2025. Pentru agențiile de rating, întrebarea esențială nu este doar dacă deficitul scade în primele luni ale anului, ci dacă România poate menține ritmul ajustării până la finalul anului.
Economiștii avertizează că este prematur ca reducerea deficitului din primele luni să fie interpretată drept o corecție definitivă. A doua parte a anului va fi decisivă, mai ales în contextul presiunilor pe cheltuieli, al dobânzilor ridicate și al nevoii de finanțare a statului.
Fondurile europene, un punct critic
Un alt element urmărit de Fitch este absorbția fondurilor europene, în special a banilor din PNRR. Agenția a atras atenția că întârzierile în îndeplinirea reformelor și jaloanelor asumate pot afecta fluxurile de finanțare.
Acești bani sunt considerați esențiali pentru finanțarea investițiilor publice și pentru susținerea economiei într-un an în care creșterea economică este fragilă.
Ce ar însemna o retrogradare
Un rating mai slab ar crește costurile la care România se împrumută de pe piețele externe. În practică, statul ar plăti dobânzi mai mari pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei publice, iar efectul s-ar putea transmite și către economie, prin costuri mai ridicate pentru companii și bănci.
O intrare în categoria „junk” ar putea determina și retragerea unor investitori instituționali care, prin regulile interne, nu pot deține obligațiuni ale statelor aflate sub pragul investment grade.
Te-ar putea interesa și România, la un pas de categoria „junk”. Ce spun economiștii despre riscul retrogradării ratingului
