Uniunea Europeană discută măsuri de protejare a industriilor strategice. Noile reguli „Buy European” creează controverse
Dezbaterea privind nivelul de protecționism de care are nevoie Uniunea Europeană pentru a-și consolida competitivitatea a ajuns în centrul agendei politice. Potrivit Financial Times (FT), această schimbare de accent reflectă transformarea profundă a poziției UE în economia globală, aflată sub presiunea tarifelor comerciale impuse de Statele Unite și a competiției Chinei, care combină costurile reduse cu un nivel tehnologic tot mai avansat.
În acest context, Comisia Europeană urmează să prezinte, până la finalul lunii februarie, un pachet legislativ care ar introduce cerințe de conținut local pentru produsele din sectoare considerate strategice și care beneficiază de subvenții europene sau naționale ori de contracte de achiziții publice. Aceste reguli, cunoscute generic drept „Buy European”, sunt menite să favorizeze producția realizată pe teritoriul Uniunii.
Propunerile Comisiei sunt controversate atât în interiorul instituției, cât și în rândul statelor membre. Ele vor fi discutate la un summit informal al liderilor europeni care va avea loc în Belgia, reuniune dedicată creșterii competitivității economice a UE. Potrivit Financial Times, există riscul ca dezbaterea privind „Buy European” să consume o mare parte din atenție, în detrimentul altor obiective, precum aprofundarea pieței unice.
Inițiativa este susținută în special de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, reprezentant al Franței, stat care de mai multe decenii pledează pentru politici industriale mai protecționiste, în linie cu cele practicate de SUA și China. În trecut, aceste idei au fost respinse de statele nordice, în frunte cu Germania, tradițional favorabile comerțului liber. Analiza FT arată însă că această poziție începe să se schimbe.
Discuții despre amploarea măsurilor
Există o acceptare mai largă a ideii că o anumită preferință europeană este necesară pentru a menține UE în lanțurile globale de valoare din industrie. Divergențele apar însă în privința domeniilor vizate și a nivelului de intervenție. În discuțiile preliminare, Comisia a luat în calcul un prag de 70% conținut local pentru vehiculele electrice achiziționate sau închiriate cu subvenții publice.
Această variantă este considerată de mulți experți dificil de aplicat. Potrivit FT, un astfel de prag ar putea crește semnificativ costurile pentru producătorii europeni, făcându-le produsele mai puțin competitive și necesitând, indirect, măsuri suplimentare de protecție comercială.
Chiar și marii producători europeni de automobile, care ar putea beneficia teoretic de noile reguli, au evitat să sprijine public inițiativa până la clarificarea detaliilor. Documentele prezentate de Comisie sunt considerate vagi, iar mediul de afaceri solicită răspunsuri clare la mai multe întrebări: ce industrii vor fi considerate strategice, dacă regulile se aplică produselor finale sau componentelor critice, care vor fi perioadele de tranziție și ce costuri suplimentare vor apărea pentru companii.
Un alt punct sensibil este definirea a ceea ce înseamnă „produs european”, precum și riscul apariției unei birocrații extinse pentru implementarea noilor cerințe.
Susținătorii comerțului liber consideră că preferința europeană ar trebui aplicată doar în mod excepțional și strict direcționat. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, recomandă astfel de măsuri doar în domenii precum apărarea, sateliții și semiconductorii, potrivit raportului său privind competitivitatea din 2024.
Analiza Financial Times subliniază că există și alternative mai nuanțate. De exemplu, Franța a introdus reguli pentru subvențiile acordate vehiculelor electrice care penalizează transportul pe distanțe lungi și producția cu energie din cărbune, criterii care dezavantajează indirect producătorii din China fără a impune explicit reguli „Buy European”.
Germania, factor decisiv în configurarea politicii
Poziția Germaniei este considerată esențială pentru forma finală a noilor reguli. Berlinul este mai deschis decât în trecut față de ideea unei preferințe europene limitate, iar mai multe companii germane susțin inițiativa. Ministrul de finanțe, Lars Klingbeil, și-ar fi exprimat sprijinul, deși Ministerul Economiei, condus de Uniunea Creștin-Democrată, rămâne prudent și insistă asupra caracterului excepțional al măsurilor.
Cancelarul Friedrich Merz este, potrivit FT, favorabil unor reguli limitate, însă prioritizează dereglementarea și reducerea costurilor asociate tranziției verzi pentru companii.
Disputa privind „Buy European” reflectă o transformare mai amplă a echilibrelor de putere și influență din interiorul Uniunii. Deși ideile promovate tradițional de Franța în materie de politică industrială câștigă teren, Parisul traversează o perioadă de slăbiciune politică internă. În paralel, Germania explorează noi alianțe, inclusiv cu Italia, pentru a depăși blocajele recurente din procesul decizional european.
Potrivit analizei Financial Times, dezbaterea actuală nu este doar despre protecționism, ci despre modul în care UE își poate proteja capacitatea industrială și tehnologică fără a compromite principiile pieței unice și deschiderea economică care au stat la baza proiectului european.
