AI promite o nouă eră a competitivității, dar câștigurile nu vor veni imediat. Oficial BNR, despre efectele asupra economiei României
Inteligența artificială va avea un impact profund asupra economiei, însă câștigurile de productivitate nu vor apărea imediat și nu se vor distribui uniform între economii, sectoare și companii, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie de joi, 23 iulie. Badea arată că dezbaterea privind AI este împărțită între două perspective: una optimistă, care anticipează o creștere rapidă a productivității, și una sceptică, axată pe riscul unei bule speculative generate de evaluările ridicate ale marilor companii tehnologice.
Prim-viceguvernatorul BNR notează că estimările privind cheltuielile de capital ale celor mai mari patru furnizori americani de servicii cloud, Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon, ajung la aproximativ 600 miliarde dolari pentru 2026.
Această dinamică evocă, în opinia sa, boom-ul „dot-com” din anii ’90 și temerile privind formarea unei bule speculative.
„În opinia mea, întrebarea esențială nu este dacă se formează o bulă, ci în ce măsură și cât de rapid vor apărea câștigurile de productivitate generate de inteligența artificială, precum și ce măsuri ar trebui să adopte factorii de decizie în acest interval”, afirmă oficialul BNR.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Statul sprijină extinderea rețelei fotovoltaice. Se alocă 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea unităților de producere și stocare
Productivitatea nu va crește automat
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, inteligența artificială nu generează automat o creștere a productivității. Pentru ca tehnologia să producă efecte economice vizibile, companiile trebuie să investească, să își reorganizeze procesele, să recalifice angajații și să integreze eficient noile instrumente în activitatea de producție.
Badea arată că multe companii se află încă în faza inițială a adopției AI, motiv pentru care efectele agregate nu sunt încă vizibile în datele statistice.
„Opinia mea este următoarea: impactul inteligenței artificiale va fi profund, dar va apărea cu întârziere și se va manifesta inegal. Consider că ‘scepticii AI’ au dreptate în privința fazei inițiale - cea a entuziasmului și a dezamăgirii descrise de Amara -, însă s-ar putea să nu vadă că acesta este doar primul capitol al întregii povești. Faptul că firmele și întreaga economie nu pot încă să evidențieze beneficiile nu înseamnă că noua tehnologie a eșuat deja. Dimpotrivă, în viziunea mea, acest lucru indică faptul că nu am ajuns încă în etapa în care companiile învață să își reconfigureze activitatea pentru a profita de pe urma acesteia.”
Provocare pentru băncile centrale
Leonardo Badea atrage atenția că inteligența artificială complică și activitatea băncilor centrale.
Într-o primă etapă, investițiile masive în centre de date, cipuri și infrastructură AI pot genera un șoc de cerere, alimentând presiuni asupra costurilor și prețurilor.
„Ulterior, pe măsură ce adoptarea tehnologiei reduce alte categorii de costuri și sporește producția în multe ramuri de activitate, aceeași forță capătă un caracter dezinflaționist. Dificultatea pentru o bancă centrală constă în faptul că ar putea fi nevoită să acționeze înainte de a putea determina (cu precizie și obiectivitate) în ce regim se află, pentru a evita să rămână în urma evoluțiilor și pentru a-și menține credibilitatea, precum și ancorarea așteptărilor”, continuă Badea.
Pentru băncile centrale, dificultatea este că ar putea fi nevoite să acționeze înainte de a putea stabili cu precizie în ce etapă se află economia.
„Pentru banca centrală, ceea ce schimbă inteligența artificială este setul de repere în funcție de care evaluăm orientarea și transmisia politicii monetare: estimările noastre privind produsul potențial, rata naturală și gradul real de subutilizare a capacității economice.
Erorile în acest sens sunt costisitoare, indiferent de direcția în care apar. Dacă un șoc al cererii este interpretat drept unul structural, băncile centrale ar putea fi tentate să înăsprească condițiile monetare, doar pentru a constata ulterior că acțiunile lor au întârziat, de fapt, un avânt al ofertei care ar fi generat efecte similare, dar cu un impact mai puțin dureros asupra economiei. Dimpotrivă, dacă o modificare anticipată a ofertei este supraestimată, inacțiunea sau o înăsprire insuficientă a politicii ar putea duce la o inflație mai ridicată și mai persistentă”, a mai explicat acesta.
Te-ar putea interesa și BNR: Digitalizarea și inteligența artificială pot accelera economia, dar România are nevoie de investiții în energie
Ce înseamnă AI pentru România
Prim-viceguvernatorul BNR arată că efectele directe ale AI asupra economiei românești și asupra politicii monetare pot fi, pentru moment, mai reduse decât în marile economii avansate.
„Contează însă modul în care băncile centrale din economiile mari și relevante pentru noi din perspectiva fluxurilor financiare și comerciale, în special Banca Centrală Europeană, interpretează aceste transformări și le integrează în propriile decizii.
Prin efectele asupra dobânzilor, randamentelor, lichidității, apetitului pentru risc și fluxurilor de capital, orientarea politicii monetare în marile blocuri economice contribuie la configurarea costului finanțării la nivel european și global. România și BNR nu pot face abstracție de aceste condiții externe, chiar dacă impactul structural al AI asupra productivității interne nu este încă pe deplin vizibil sau semnificativ pentru dinamica echilibrelor macroeconomice.”
În plan intern, Badea indică posibile efecte asupra unor sectoare importante pentru economia românească, în special IT-ul și industria auto, care au contribuții relevante la ocuparea forței de muncă, producția internă, veniturile bugetare și balanța comercială.
AI poate ajuta băncile centrale, dar nu înlocuiește judecata experților
Leonardo Badea mai arată că inteligența artificială poate extinde instrumentele de analiză ale unei bănci centrale, prin procesarea rapidă a volumelor mari de date, estimarea în timp real a activității economice și a inflației sau extragerea de semnale din presă, rapoarte și alte surse textuale.
Aceste instrumente pot completa statisticile tradiționale, dar nu pot înlocui „analiza economică și judecata experților, mai ales într-un domeniu în care relațiile dintre variabile se pot modifica, iar rezultatele modelelor depind de calitatea datelor și de ipotezele utilizate”.
„În opinia mea, în această ecuație complexă, deși sporul productivității va deveni o realitate, acesta nu se va produce atât de curând pe cât anticipează optimiștii și nu va afecta în mod egal toate economiile, sectoarele și companiile. Câștigătoare vor fi acele organizații care aleg să investească și să își reconfigureze resursele, în loc să aștepte certitudinea. Consider că același lucru este valabil și pentru instituțiile responsabile de elaborarea politicilor.
Trebuie să pășim cu optimism, dar cu ochii larg deschiși, într-o eră a competitivității care este, cu adevărat, nouă. Iar pentru cei care răspund de stabilirea politicilor economice, aceasta va continua să fie o eră deloc ușor de descifrat”, a conchis specialistul.
