Curțile de Apel cer președintelui Nicușor Dan să reexamineze legea pensiilor magistraților: riscul unor inechități majore
Curțile de Apel din România au transmis președintelui Nicușor Dan un memoriu prin care solicită ca acesta să trimită Parlamentului o cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Motivul invocat este apariția mai multor regimuri de pensionare pentru magistrați, care ar putea genera situații inechitabile între judecători de diferite niveluri chiar în intervale scurte de timp.
Reprezentanții Curților de Apel subliniază că rolul președintelui nu este doar decorativ, ci implică evaluarea oportunității și a justificării sociale, economice și politice a legii, precum și armonizarea acesteia cu normele europene și internaționale.
Legea prevede schimbări semnificative privind condițiile de pensionare ale magistraților. Vârsta de pensionare este majorată la 65 de ani, fiind aliniată sistemului public, iar vechimea totală în muncă trebuie să fie de cel puțin 35 de ani, din care minimum 25 de ani în funcții juridice.
Cuantumul brut al pensiei se reduce de la 80% la 55% din baza de calcul, iar cuantumul net este limitat la 70% din venitul net lunar. De asemenea, este introdusă posibilitatea pensionării anticipate, cu o penalizare de 2% pentru fiecare an rămas până la vârsta standard. Aceste modificări creează, de fapt, mai multe regimuri de pensionare pentru magistrați.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Nicușor Dan a promulgat legea care deblochează hidrocentralele începute înainte de 2007
Citește și: Pensiile magistraților se schimbă. Ce prevede noua lege decisă ca fiind constituțională
Cele trei categorii de pensionari
Curțile de Apel au identificat trei categorii principale de magistrați.
Prima categorie este reprezentată de magistrații pensionați anterior Legii nr. 282/2023, care beneficiază de pensie de serviciu de 80% din baza de calcul, fără limită de vârstă, cu vechime de minimum 25 de ani în funcțiile juridice prevăzute.
A doua categorie include magistrații pensionați după Legea nr. 282/2023, dar înainte de noul proiect de lege, pentru care pensia este calculată tot la 80% din baza de calcul, cu limite privind vârsta minimă și cuantumul net, iar bonificația de 1% pentru vechimea suplimentară a fost eliminată.
A treia categorie cuprinde viitorii pensionari, după 1 ianuarie 2026, pentru care noile reguli prevăd condiții cumulative stricte: 65 de ani vârstă, 35 ani vechime totală, din care 25 ani în magistratură, cu pensie de 55% din baza de calcul și plafonată la 70% din venitul net, fără bonificația de 1% și actualizată doar prin raportare la inflație.
Impactul asupra pensiilor
Curțile de Apel au prezentat și exemple concrete ale cuantumului pensiei nete conform noului proiect.
Pentru un judecător de judecătorie, pensia ar fi de 11.310 lei, în comparație cu 16.157 lei conform Legii 282/2023 și 18.466 lei conform Legii 303/2004.
Judecătorii de tribunal ar primi 12.563 lei, față de 17.947 lei și 20.450 lei, iar judecătorii de curte de apel ar primi 14.242 lei, față de 20.534 lei și 23.107 lei. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar avea pensia de 19.268 lei, față de 27.525 lei și 31.060 lei anterior. Aceste diferențe ilustrează riscul apariției unor situații inechitabile între pensionarii din sistemul judiciar, chiar în intervale scurte de timp.
Modificările legislative afectează direct veniturile magistraților pensionari și echitatea sistemului de pensii speciale. Reducerea cuantumului pensiilor și creșterea condițiilor de vârstă și vechime influențează planificarea financiară a viitorilor pensionari și poate genera nemulțumiri sociale. Curțile de Apel solicită președintelui Nicușor Dan să folosească prerogativa constituțională de a evalua oportunitatea legii și, dacă este cazul, să o trimită în Parlament pentru reexaminare, pentru a preveni situațiile absurde și inechitățile între magistrați.
