24 Minute
„Știam de directiva europeană privind dreptul la reședință pentru partenerul care se mută într-o altă țară UE. Am fost la Consulatul României din Bruxelles și mi s-a spus că nu ne putem folosi de această directivă deoarece căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute în România. Am fost prima dată față în față cu autortiăților și a fost o experiență umilitoare. Mă simt discriminat, de-asta am ajuns în fața instanțelor. Oamenii au fost foarte drăguți cu noi, indiferent unde am fost. Zilele trecute am fost la restaurant cu partenerul meu și rude și patronul restaurantului ne-a recunoscut de la televizor și ne-a adus o șampanie din partea casei și ne-a spus că ne susține”, a declarat Adrian Coman.
Cu toate acestea, Adrian Coman și partenerul său, Clai, nu se simt suficient de în siguranță ca să meargă de mână prin București.
„Partenerul meu chiar a vorbit despre acest lucru la CCR”, a spus Adrian Coman.
Bărbatul a declarat că speră că decizia CCR va fi una favorabilă.
„Cred că e bine să menționăm și altceva, mai ales că în aceași zi CCR a admis cererea de revizuire a Constituției. Trei milioane de oameni au semnat acea cerere. Toți oamenii trebuie ascultați și respectați, inclusiv noi, însă această petiție a fost semnată într-un context abstract. În această țară niciun cuplu gay nu a mers la Primărie să ceară recunoașterea parteneriatului lor. Nu rezolvă o problemă reală, oamenii nu înțeleg de ce se tem. Ei trebuie să vadă că nu suntem decât doi oameni care vor ce vor și ei”, a spus Adrian Coman.
Adrian Coman a povestit la emisiunea 24 de minute că a realizat pentru prima dată că este homosexual la vârsta de 16 ani și abia după revoluție, după vârsta de 20 de ani și-a acceptat orientarea sexuală.
„În jur de 16 ani mi-am dat seama. Eram în liceu, nu existau informații la acea vreme, primele informații pe care am reușit să le obțin au fost din DEX unde homosexualitatea era definită ca o boală. Nu am vorbit cu nimeni de acest subiect până la 20 si ceva de ani și nici nu am întreținut relații sexuale cu cineva. Nu e vorba doar de sex, e vorba de o dimensiune romantică a cum îți imaginezi că ești. Mamei mele i-am spus la 24 de ani pentru că mi-a fost mereu aproape și mă săturasem să mint. Reacția a fost una de sprijin. Tatălui meu nu am îndrăznit să îi spun direct, a aflat din presă și m-a sunat și m-a întrebat dacă sunt fericit și dacă iubesc. La 24 de ani am plecat cu o bursă la Madrid, unde am mers la un psiholog, am avut primul prieten, am fost la o organizație a comunității LGBT”, a spus Adrian Coman.
Referitor la relația cu Biserica Român-Ortodoxă, Adrian Coman a precizat că BOR greșește pentru că nu este dispusă să accepte o discuție pe această temă fără să pună condiții.
„Cu Biserica ca instituție nu am nicio relație. Am fost botezat creștin-ortodox,. După revoluție, în timpul serviciul militar, m-am întors către Biserică. Dar iată cu acest conflict pe care îl aveam cu mine despre cine eram, nu am reușit să vorbesc niciodată cu un preot, dar nu am făcut-o pentru că mesajul era că nu eram binevenit, sau eram binevenit dar doar cu anumite condiții. Cred că ceea ce nu face BOR este să accepte o discuție fără condiții”, a spus bărbatul.
La rândul său, Iustina Ionescu, avocata cuplului, a atras atenția că revizuirea Constituției pentru a redefini familia, nu ar afecta doar comunitatea LGBT ci și alte tipuri de familii. De asemenea, avocata a subliniat că recunoașterea căsătoriilor între persoanele gay nu trebuie să devină subiect de campanie electorală/
„Toată lumea trebuie să înțeleagă despre ce este vorba. O redefinire a familiei ca fiind doar căsătoria dintre un bărbat și o femeie afectează mai multe categorii. În Ro există familii diverse: părintele care își crește singur copilul, bunici, care din diverse motive, își cresc nepoții. Dacă inițiativa va trece cum vor fi ele numite? Organizăm un referendum special pe această temă sau ne uităm la faptul că pe masa Parlamentului există deja un proiect de lege de modificare a Constituției în mai multe articole. Este vorba și despre cum cheltuim banul public până la urmă. Un foarte mare pericol este ca în timpul campaniei electorale să se organizeze (alegerile n.red) în același timp cu referendumul și toată atenția să fie îndreptată spre acest subiect. Și persoanele LGBT să fie țapul ispășitor pentru toate problemele României”, a spus avocatul.
CCR a dezbătut miercuri o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la recunoaşterea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate. Excepţia a fost ridicată de un cuplu care s-a căsătorit în Belgia, format dintr-un cetăţean român şi unul american. La finalul dezbaterii a decis să amâne decizia până la data de 20 septembrie.
Avocata cuplului de homosexuali căsătorit în Belgia şi care cere recunoaşterea căsătoriei lor în România, Iustina Ionescu, a argumentat, miercuri, în faţa CCR, că interdicţia din Codul civil în acest caz este discriminatorie şi aduce atingere dreptului la viaţă privată şi familie, fiind bazată pe prejudecăţile din societatea românească, relatează News.ro.
În apărarea cuplului de homosexuali a vorbit şi preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, care a arătat că legislaţia din România aduce atingere unor valori fundamentale, precum demnitatea umană.
Punctul de vedere al Guvernului a fost că argumentele aduse de avocaţi nu se suţin, având în vedere că faptul că un stat nu recunoaşte astfel de căsătorii reprezintă "expresia diversităţii sistemelor juridice", în raport cu valorile morale ale fiecărei societăţi în parte.
Adrian Coman, românul care a cerut Curții Constituționale recunoașterea căsătoriei sale cu un bărbat, a declarat la emisiunea 24 de minute că judecătorii CCR și oamenii obișnuiți s-au purtat foarte frumos cu el și cu partenerul său. El a explicat că se simte discriminat de autoritățile statului care refuză să recunoască căsătoriile gay și a spus că prima întâlnire față în față cu autoritățile române a fost una „umilitoare” pentru el. Urmăriți interviul integral cu Adrian Coman și avocata lui, Iustina Ionescu, în înregistrarea video de mai jos.
Horațius Dumbravă, invitat la „24 de minute”
Wargha Enayathi, invitat la „24 de minute”
Președintele Federației Naționale PRO AGRO, invitat la „24 de minute”
Miroslav Tașcu Stavre, invitat la „24 de minute”
Ioan Stanomir, invitat la „24 de minute”
