Consilierul de stat Valeriu Nicolae: Dacă nu reușim să îi integrăm pe refugiați, există tendința să...

24 Minute

Aproape 400 de romi au fost evacuați de jandarmii francezi de la periferia Parisului. E corect cum procedează francezii?

Nu sunt eu cel care decide dacă este corect sau nu. Ce se înâmplă este înrgijorător, continuăm să avem foarte mulți romi care trăiesc în condiții foarte proaste în Franța. Comisia Europeană nu a făcut foarte multe ca să remedieze situația asta. Din punctul meu de vedere toate problemele pe care le avem acum se datorează lipsei de expertize la nivelul Guvernului și al Comisiei Europene pe aceste probleme. O companie privată își va rezolva problema angajând cei mai buni oameni care se pricep la domeniul în cauză. Din păcate, nu s-a întamplat la nivev european, nu s-a întâmplat în majoritatea țărilor.  

Care este motivul pentru care pleacă din România care să trăiască în condiții mizere?

Unele țin de discriminare, altele sunt pur economice. 

Sunt mai puțin discriminați la Paris?

Nu știu. Ideea, probabil greșită, este că dacă pleci dintr-un loc în care nu ești tratat bine, probabil vei ajunge într-un loc în care va fi mai bine. Odată ajuns încerci să îți recuperezi investiția făcută pentru a ajunge acolo. 

Cu ce condiții pleacă și cu ce se ocupă?

Mare parte din ei nu sunt calificați, trăiesc la marginea societății. Colectează materiale refolosibile și, din păcate, mulți copii sunt puși la cerșit. Am ajuns la a patra generație de copii scoși la cerșit. Pentru mine e deosebit de îngrijorător că șltiu a patra generaţie de copii romi care a intrat în același ciclu. Au fost duși la cerșit prima oară la începutul anilor 90. Și-au luat copiii, i-au dus la cerșit. Încă o dată același ciclu și acum e la patrulea. E o problemă foarte complexă. Noi ca romi, trebuie să fim mai responsabili față de statul în care trăim, este fundamental acest aspect. În România existră în continuare multă discriminare, mult anti-țigănism. Trebuie să ne coordonăm mai bine cu alte state, România nu poate rezolva problemele românilor care pleacă în străinătate. Trebuie să avem o abordare mai bună la nivel european. 

UE ne reproșează că nu avem programe suficiente de incluziune socială

Nu am folosit bine banii europeni pe care i-am avut. Foarte puțini bani se duc către comunități. Se cheltuie mulți bani pe întâlniri, dezbateri, documente. Prea puțin bani se duc spre educația copiilor. De multe ori am avut o atitudine prea defensivă față de UE. Totuși, cred că lucrurile se îmbunătățesc. România are programe pentru educația copiilor romi, problema este de prezentare. În ultimul timp sunt câteva schimbări bune. În ultimele două guverne au fost schimbări bune, am văzut tot mai multi experți care intră în guvern și care au impact pozitiv asupra politicilor publice. Situația se îmbunătățește.  

Se schimbă modul în care UE trebuie să se raporteze la programele de incluziune socială în contextul crizei refugiaților?

Una dintre propunerile pe care le am eu și pe care sper să le avansăm este crearea unei Agenții Europene pentru Incluziune Socială, tocmai pentru a reuși să avem o colaborare mult mai bună, politici mai bune, pentru a cheltui banul public mai eficient. În acest moment, nevoia de o astfel de agenție o să devină foarte stridentă. Avem estimat undeva la 2,5 mil de refugiaţi care vor veni în Europa până la sfârșitul lui 2016. O bună parte dintre ei vor fi copii. Undeva la 27%, 540.000 de copii.  În ultimele trei săptămâni, în ciuda frigului, am avut 36.000 de refugiați care au intrat în Europa prin Grecia. Încercăm să facem un screening al refugiaților care sunt refugiați, cei din Siria, Irak și Afganistan. 

Idealul este Germania. 

Nu neapărat. Suedia are cei mai mulți refugiați. Proporțional, Suedia a fost ținta, dacă ne uităm la numărul de locuitori. Germania e foarte atractivă, dar nu e doar ea.  Cât am fost în centrele pentru refugiați din Liban, foarte mulți voiau să meargă în Italia. 

Pot fi distribuiți de către o decizie la vârful Bruxelles-ului, în țări în care nu își doresc să ajungă?

Nu, nu cred. Nu ne dăm seama că oamenii ăia sunt marea lor majoritate sunt disperați și ar face orice să ajungă în unde vor. Odată ce și-au asumat riscul să fie împușcați în orice moment, e foarte puțin probabil că o decizie o să îi întoarcă din drum. 

În ce tabere de refugiați ați fost?

Cam în toate taberele mari. E un dezastru. Sunt oameni disperați, cu mulți copii, mulți în ultimii cinci ani nu au mai fost la școală. Avem o populație mare, fără educație. Fiecare tabără de refugiați este dezastruoasă. Poți să vezi oameni foarte bătrâni și o grămadă de puși. Eu am văzut (în taberele de refugiați n. red) copii sub 12 ani care munceau în soare în agricultură ca să strângă bani și să plece. Nu au drept de muncă, dar muncesc. Ar fi trebuit să ne organizăm mai bine. Nu sunt înregistrați. Ar trebui, dar nu sunt. Nu avem chesti biometrice, ca să știu sigur că cel care a venit în Turcia e același care a venit în Grecia, a trecut prin Serbia, Macedonia, Austria.  

Cine se ocupă de supraviețuirea lor? Guvernul acelei țări, ONG-urile, asociațiile?

Depinde. Toate la un loc. Există și pericole. Sunt foarte mulți tineri și dacă nu vom reuși să îi integrăm există o tendință spre radicalizare. S-a întâmplat în Belgia, unde ai africani, arabi care trăiesc în grupuri foarte compacte, foarte izolate de societate. Cel mai bun exemplu îl avem radicalizarea în tabere de refugiați a palestinienilor. Am mai avut problema asta. Am mai trecut prin povestea acestea. Iordania a reușit să trăiască împreună cu aproape două milioane de palestinieni. Libanul trăiește de zeci de ani cu 400.000 - 800.000 de palestinieni.

În ce măsură își mai pot păstra rit-urile, tradițiile? Se mai practică mersul la rugăciune? 

Depinde foarte mult și de noi. Canadienii spun că școala este ceea ce te face canadian, indiferent de ce culoare, religie ai, școala te transformă în canadian. Cred că rolul școlii este extrem de important, cum o să reușim noi să ne asigurăm că acești copii adoptă valorile europene o să fie o măsură a succesului. 

Pentru cetățeanul european ce reprezintă acest val migrator? E o normalitate?

Este foarte ușor să spui că ce s-a întâmplat în Siria și Irak era predictibil. Nu era. Cred că Europa poate să aibă un efect foarte pozitiv asupra oamenilor care vin. Cred că suntem îndeajuns de bogați, educați, buni ca să trecem peste această criză. 

Incidentul de la Koln a fost pus pe seama unei tradiții musulmane.  

Dacă vrem să vedem cei 20 care fac acte reprobabile atunci asta o să vedem. Mie mi se pare necinstit să spunem că imigrantul cvare a înjunghiat o asisdtentă socială este reprezentativ pentru imigranți. E ca și cum aș spune că neonaziștii care au bătut copii în gara din Stockholm sunt reprezentativ pentru suedezi. Nu sunt. Marea majoritatea au valori foarte apropiate de ale noastre.

Ce ne leagă pe toți?

Siria a avut un sistem educațional foarte buni. Marea lor majoritate, înainte de conflict, au fost bine educați., Nu văd diferențe majore între valorile lor și ale noastre. Valorile fundamentale sunt aceleași.

Există o țară de luat model pentru programele de incluziune socială?

Noi suntem un model de integrare bun, minoritatea maghiară este foarte bine reprezentată în comunitatea maghiară, facem progrese cu comunitatea romă. Sunt țări în jur care au făcut progrese importante. 

Cum se văd lucrurile din sistemul plin de birocraţie?

Sunt multe lucruri dificile. În același timp, sunt și foarte multe lucruri bune. Sunt oameni foarte buni în sistem, oameni muncitori care își doresc să schimb lucrurile. Cum o să reușim să-i motivăm pe cei foarte buni și care au idei bune și vor să schimb lucrurile în mai bine, să facă lucrurile mai simple pentru toată lumea. Dacă ar fi să identific care mi-aș dori foarte tare să se schimbe este polarizarea. Suntem foarte polarizați. Există ideea aceasta că mereu faci ceva cu un anumit interes, că faci ceva pentru un anumit motiv ascuns. 

Ați creat clubul de educați alternativă pentru copii în Ferentari. De ce au nevoie de o educație diferită față de cea de stat?

Altfel pierdem mult mai mult. Un copil care vajunge dependent de droguri, sau în pușcărie ne costă mai mult decât unul în școală. Cred că interesul trebuie să fie să ținem cât mai mult copiii în școală. În primul rând nu stau pe stradă, unde sunt droguri. Primii doi ani au fost cumpliți, am evoluat de la „țăcănit”, la un fel de „spion de poliție”, pe urmă am ajuns să fiu „domnul profesor”, pe urmă „domnul Valeriu” și acum sunt „tata Valeriu”. În zonă majoritari nu sunt romi, nu știu de unde vine ideea asta. 

Clubul este în afara mea, eu m-am retras din Fundație. Eu mă duc în fiecare sâmbătă și duminică. Sunt foarte mulți oameni senzaționali de buni care vin acolo sâmbătă și duminica. 

Consilierul de stat pe probleme de incluziune socială, Valeriu Nicolae, a declarat la emisiunea „24 de minute” că Uniunea Europeană trebuie să reușească să îi integreze pe refugiați, în caz contrar existând riscul să se radicalizeze. Astfel, Valeriu Nicolae a subliniat că este foarte importantă educarea copiilor refugiați pentru a-i face să adopte valorile europene.  

Alte Recomandări