Cancerul pulmonar rămâne una dintre cele mai temute boli oncologice, dar diagnosticul nu mai înseamnă automat că nu există soluții. În ultimii ani, tratamentele țintite și imunoterapia au schimbat radical opțiunile pentru unii pacienți, iar testarea moleculară poate identifica vulnerabilități ale tumorii împotriva cărora există medicamente. În același timp, depistarea precoce rămâne esențială. „Cancerul pulmonar e o boală serioasă, dar viața nu se termină când primești un asemenea diagnostic. Sus inima!”, îndeamnă dr. Victor-Marian Nimirceag, medic primar oncolog, clinica MedLife Polisano Sibiu.
2,5 milioane de cazuri de cancer pulmonar în lume
Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cancer și principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), în 2022 au fost diagnosticate aproape 2,5 milioane de persoane, iar peste 1,8 milioane au murit din cauza bolii. IARC estimează că aproximativ 85% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt legate de fumat.
În România, în 2022 au fost estimate 11.716 cazuri noi de cancer pulmonar, conform celor mai recente date GLOBOCAN. Cancerul pulmonar a reprezentat 11,2% din totalul cazurilor noi de cancer și a fost al treilea cel mai frecvent tip de cancer din țară.
„Din păcate este o boală care de multe ori progresează rapid”, explică dr. Victor Nimirceag. Tumora poate crește și poate metastaza, adică celulele canceroase se pot răspândi către alte organe, precum ganglionii limfatici, celălalt plămân, glandele suprarenale, oasele, ficatul sau creierul.
Dar tabloul nu mai este la fel de simplu ca în urmă cu câteva decenii.
„Sunt multe tratamente noi apărute în ultimii ani și sunt încă altele «în pregătire», adică în etapa de studii clinice”, spune medicul.
O femeie de 40 de ani a ajuns direct în stadiul IV de cancer
Una dintre poveștile care l-au marcat pe dr. Nimirceag este cea a unei paciente de doar 40 de ani, care s-a prezentat la medic.
Avea un copil mic acasă și a ajuns la diagnostic într-un moment dramatic: cancerul era deja metastatic, iar boala provocase acumularea unei cantități atât de mari de lichid în jurul inimii încât a fost nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență pentru a-i salva viața.
,,Din cauza bolii, s-a acumulat atât de mult lichid în jurul inimii (termenul medical este de pericardită paraneoplazică), încât a fost nevoie de o intervenție chirurgicală de urgență a colegilor de la chirurgie toracică pentru a-i salva viața. După ce s-au stabilizat lucrurile am putut face bilanțul imagistic și am găsit metastaze și în alte organe, adică am tratat din start boală în stadiul IV. Deși lucrurile au început foarte prost, în cazul ei tratamentul (chimioterapie și imunoterapie) au dat rezultate spectaculos de bune, așa că este bine și azi. Mai mult, după 2 ani și ceva de tratament am putut să îl oprim, atât de bun a fost răspunsul la tratament. Sigur, puține cazuri de cancer metastatic au o evoluție atât de bună”, a povestit dr. Nimirceag.
Nu orice cancer pulmonar metastatic poate fi vindecat în același mod. Același diagnostic general poate avea evoluții foarte diferite, în funcție de stadiu, caracteristicile tumorii și răspunsul la tratament.
Cancer pulmonar, prezent și la nefumători
Există o idee foarte răspândită potrivit căreia cancerul pulmonar îi afectează aproape exclusiv pe fumători. Fumatul rămâne de departe principalul factor de risc, dar realitatea este mai complicată.
„Există însă o minoritate a pacienților (15-20%) care nu au fumat niciodată sau au fumat foarte puțin”, spune dr. Nimirceag.
Institutul Național al Cancerului din SUA (NCI) arată că, în țările în care fumatul este frecvent, aproximativ 10%-20% dintre cazurile de cancer pulmonar apar la persoane care nu au fumat niciodată. Printre factorii de risc identificați la nefumători se numără radonul, fumatul pasiv, poluarea aerului și anumite expuneri profesionale.
Cercetările NCI arată că tumorile pulmonare apărute la persoane care nu au fumat pot avea caracteristici moleculare diferite de cele întâlnite la fumători.
Pentru medic, genetica reprezintă o componentă importantă a diagnosticului.
„La fiecare caz de cancer pulmonar facem teste genetice, deoarece unele mutații pot fi tratate «țintit», cu medicamente care atacă precis mutația genetică ce a dus la apariția cancerului. Când găsești o asemenea mutație e de mare folos, pentru că eficiența tratamentului e semnificativ mai mare”, explică dr. Nimirceag.
Pentru un pacient, expresia „testare genetică” poate suna complicat. În acest caz, medicul se referă la identificarea modificărilor moleculare din celulele tumorale care pot influența alegerea tratamentului.
„Testările genetice caută puncte slabe ale tumorii. În momentul în care găsim o mutație genetică împotriva căreia avem un tratament eficient e ca și cum într-o bătălie pe viață și pe moarte armata care luptă împotriva cancerului primește niște arme mult mai bune și mai precise.”, spune dr. Nimirceag
Medicul spune că a văzut situații în care un tratament bine țintit a produs o ameliorare foarte rapidă, „a ridicat oameni din pat în câteva zile”.
NCI explică faptul că testele de biomarkeri pot identifica modificări ale tumorii pentru care există terapii țintite. Unele teste pot furniza inclusiv informații despre caracteristici precum „tumor mutational burden”, care pot contribui la evaluarea posibilității ca un pacient să răspundă la anumite forme de imunoterapie.
Există deja și exemple concrete: FDA listează teste utilizate pentru identificarea unor modificări precum ALK sau anumite variante EGFR în cancerul pulmonar non-microcelular, pentru selectarea unor terapii țintite.
Cancerul pulmonar este de două forme, și anume: cancerul pulmonar microcelular și cancerul pulmonar nonmicrocelular.
Mutațiile EGFR sunt prezente în cancerul pulmonar, dar și în cancerul de colon, glioblastom, cancer de sân sau pancreas.
Biopsia, importantă pentru confirmarea diagnosticului și pentru stabilirea tratamentului
Înainte ca medicii să aleagă tratamentul, trebuie să știe cât mai exact ce tip de cancer este, cât de extins este și ce caracteristici are tumora.
„Fără investigații imagistice bine făcute (și mai ales bine interpretate) echipa oncologică este oarbă, iar fără biopsie nu știm ce subtip de boală tratăm, nu putem alege armele cele mai eficiente,” conchide medicul.
Biopsia înseamnă recoltarea unei mici cantități de țesut pentru a fi analizată în laborator. În cazul cancerului pulmonar, această analiză poate confirma diagnosticul și poate ajuta la stabilirea tipului de tumoră și a caracteristicilor sale moleculare.
Medicul atrage atenția că uneori pacientul este nerăbdător să înceapă tratamentul, dar câteva zile în plus pentru strângerea informațiilor necesare pot fi esențiale.
„Fără să diagnostichezi precis boala și fără să stabilești exact cât este de avansată și care sunt organele afectate tratamentul nu doar că nu e eficient, dar poate să fie de-a dreptul nociv”, spune oncologul.
Tusea care nu trece nu trebuie pusă automat pe seama unei răceli
Unul dintre cele mai importante mesaje ale medicului este legat de simptome. Dr. Nimirceag spune că nu ar trimite automat la Urgențe orice persoană care tușește. Simptomele cancerului pulmonar apar, de regulă, progresiv și pot persista săptămâni sau luni.
„O tuse persistentă, supărătoare, care nu trece după mai multe săptămâni, sau o răgușeală persistentă ar trebui să ridice niște semne de întrebare”, spune medicul. Mai ales atunci când apar și scădere în greutate sau hemoptizie, adică eliminarea de sânge prin tuse. În astfel de situații recomandă o discuție cu medicul de familie, urmată, dacă este cazul, de evaluare pneumologică.
Specialiștii americani de la CDC confirmă că printre simptomele posibile se află tusea care se agravează sau nu dispare, durerea toracică, lipsa de aer, tusea cu sânge, oboseala persistentă și scăderea inexplicabilă în greutate, dar avertizează că multe persoane nu au simptome până când cancerul nu este deja avansat.
Asta explică una dintre marile probleme ale bolii: poate evolua o perioadă fără semne suficient de clare pentru ca pacientul să se gândească la cancer.
Nu există un singur tratament pentru toți pacienții cu cancer
Imunoterapia este un tip de tratament care ajută sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase. Unele dintre cele mai importante medicamente moderne din această categorie sunt inhibitorii punctelor de control imun.
NCI arată că anumite teste de biomarkeri pot ajuta medicii să estimeze dacă un pacient ar putea beneficia de imunoterapie.
În cancerul pulmonar, tratamentul poate combina, în funcție de situație, chimioterapia, imunoterapia, radioterapia, chirurgia sau terapiile țintite. Alegerea nu se face după o singură rețetă.
„Depinde de foarte multe variabile”, explică dr. Nimirceag.
El compară două situații ipotetice: o femeie de 40 de ani, fără alte boli, diagnosticată în stadiul II, și un bărbat de 76 de ani cu BPOC, insuficiență respiratorie cronică și diabet, diagnosticat în stadiul III sau IV. Prognosticul și obiectivele terapeutice pot fi complet diferite, de aceea se aplică medicina personalizată în cancer.
În loc ca medicii să trateze doar „cancerul pulmonar” ca pe o singură boală, încearcă să stabilească ce particularități are tumora fiecărui pacient și ce stare generală are acesta.
Dr. Nimirceag spune că echipa analizează caracteristicile moleculare ale tumorii, stadiul bolii și informațiile despre pacient înainte ca cazul să fie discutat în Tumor Board, adică o comisie multidisciplinară în care mai mulți specialiști decid împreună strategia terapeutică.
„Pentru unii, obiectivul tratamentului e vindecarea bolii cu cât mai puține efecte secundare. Pentru alții, obiectivul este să câștigăm cât mai mult timp cu o calitate a vieții cât mai bună, chiar dacă vindecarea nu este un obiectiv realist.”
Această diferență este esențială. Un tratament oncologic nu trebuie judecat doar prin întrebarea „vindecă sau nu vindecă?”, ci și prin cât timp poate oferi, în ce stare și cu ce calitate a vieții.
Screeningul poate găsi boala înainte să dea simptome
În cazul persoanelor cu risc crescut, una dintre armele importante este CT-ul pulmonar cu doză redusă (low-dose CT/LDCT) – o tomografie computerizată realizată cu o doză mai mică de radiații decât un CT diagnostic obișnuit.
„Dacă ai fumat 20 de ani sau mai mult merită să faci screening prin low-dose CT (o scanare anuală a plămânilor cu doză foarte mică de iradiere). Șansa este să găsești o tumoră cât timp e încă în stadiu incipient și șansele de a o trata curativ sunt mari” explică dr. Nimirceag.
Într-un studiu american (National Lung Screening Trial), persoanele cu risc crescut care au făcut screening cu CT cu doză redusă au avut un risc cu aproximativ 15%-20% mai mic de a muri de cancer pulmonar decât cele investigate prin radiografie toracică.
Screeningul nu este însă recomandat oricui, de aceea, el trebuie aplicat persoanelor care îndeplinesc criteriile de risc.
Diagnosticul precoce schimbă mult lucrurile în cancer
„Cu cât e găsită mai repede o tumoră, cu atât opțiunile de tratament sunt mai diverse și șansele de vindecare sunt mai bune”, spune dr. Nimirceag.
Este motivul pentru care medicul avertizează atât împotriva panicii inutile, cât și împotriva ignorării simptomelor.
„Nu e bine să te panichezi pentru orice tuse sau febră sau înțepătură între coaste. La polul opus, e foarte neînțelept să ignori timp de mai multe săptămâni sau luni simptome care nu se ameliorează, ci, dimpotrivă, se agravează.”
Organizația Mondială a Sănătății subliniază că diagnosticarea la timp poate îmbunătăți rezultatele, iar screeningul persoanelor cu risc crescut poate permite depistarea cancerului într-o etapă mai timpurie.
Dr. Victor Nimirceag: „Nu dăm speranțe mincinoase”
În cancerul pulmonar modern, tratamentul nu mai este treaba unui singur medic.
Dr. Nimirceag vorbește despre colaborarea dintre oncologi, chirurgi, imagiști, pneumologi, anatomopatologi și radioterapeuți.
„Fără echipă nu ai cum să ai rezultate bune”, spune el.
Această colaborare începe încă de la diagnostic și continuă pe tot parcursul tratamentului. Investigațiile imagistice arată unde se află boala și cât de extinsă este, biopsia spune ce tip de tumoră este, iar testarea moleculară poate arăta dacă există o „țintă” împotriva căreia există un medicament.
Poate cea mai personală parte a răspunsurilor medicului este cea despre momentul în care trebuie să spună unui om că are cancer.
„Nu e niciodată ușor”, mărturisește dr. Nimirceag, care mărturisește că uneori trebuie să le comunice unor oameni de vârsta lui, cu copii de vârsta copiilor săi, că au o boală incurabilă.
Experiența acumulată în îngrijirea paliativă l-a învățat însă ceva important:
„Tot acolo am învățat să nu spun niciodată că «nu se mai poate face nimic» – printre cele mai neinspirate și neadevărate lucruri pe care le poți spune ca medic.”
Asta nu înseamnă că medicul trebuie să ofere speranțe false.
„Nu dăm speranțe mincinoase, dar tot timpul trebuie să găsim un mod de a fi de folos pacientului, chiar și atunci când e aproape de moarte”, spune el.
Poate cel mai neobișnuit mesaj al medicului pentru pacienții care tocmai au primit diagnosticul este și cel mai memorabil: „Nu trageți concluzii pripite. Merită să vorbiți cu un oncolog înainte să plătiți avans pentru coroane, parastas, etc.”
În spatele formulării amuzante este un mesaj cât se poate de serios: prognosticul nu poate fi stabilit doar din cuvântul „cancer”.
Contează tipul tumorii, stadiul, starea generală a pacientului, caracteristicile moleculare și răspunsul la tratament.
Iar medicina continuă să avanseze. „Chiar dacă e foarte puțin probabil să găsim leacuri minune, fiecare mic progres din fiecare studiu clinic de succes aduce ceva în plus la suma progreselor anterioare”, spune dr. Nimirceag.
Aceste progrese pot însemna, în cazul unui pacient, șanse mai mari de vindecare sau mai mult timp trăit cu o calitate bună a vieții.
Surse:
https://www.iarc.who.int/cancer-type/lung-cancer/
https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf
https://www.cancer.gov/types/lung/hp/lung-prevention-pdq
https://www.cdc.gov/lung-cancer/symptoms/index.html
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
