Chirurgia robotică, șansa unei femei cu cancer rectal metastatic. Medic: „Evităm colostomele în mai mult de jumătate din cazuri”

Există viaţă şi după un diagnostic de cancer cu metastaze, iar o femeie de 52 de ani din Sibiu a primit o nouă şansă după o intervenţie chirurgicală complexă realizată cu ajutorul robotului da Vinci, de o echipă medicală din cadrul Spitalului MedLife Polisano. Graţie preciziei robotului şi a expertizei medicilor, pentru femeia care suferea de cancer de rect cu invazie în organele din jur a fost găsită soluţia salvatoare, fără a fi nevoie de colostomie (anus contra naturii). Asist. Univ. Dr. Hassan Noor, medic specialist în chirurgie generală și chirurgie oncologică în spitalul MedLife Polisano din Sibiu a precizat că tipul de cancer de care suferea pacienta poate fi tratat prin diagnostic corect, tehnologie modernă şi o echipă medicală dedicată. Dacă este descoperit la timp, sunt şanse mari de supravieţuire chiar şi cu cancer rectal.

Intervenţie reuşită în cazul unui cancer rectal cu metastaze

În momentul în care s-a prezentat în faţa echipei medicale de la Spitalul MedLife Polisano din Sibiu, pacienta a fost diagnosticată cu adenocarcinom de rect extrem de avansat, cu invazie în uter, vezica urinară, ovar şi trompă uterină stângă. În ciuda cruntului diagnostic, femeia spera că medicii mai pot face o minune pentru ea şi că îi vor prelungi viaţa. Medicul chirurg oncolog Hassan Noor îşi aminteşte că operaţia a fost una dificilă şi complexă.

„Intervenţia a durat aproximativ 12 ore şi a fost realizată cu ajutorul robotului da Vinci. Am reuşit, împreună cu echipa medicală, excizia completă a tumorii printr-o procedură extrem de complexă, evitând intervenţii mutilante precum colostomia. În ultimii ani am reuşit, cu ajutorul chirurgiei robotice, să extirpăm tumori foarte joase chiar şi cu o parte din sfincter anal, cu reconstrucția acestuia. Tehnologiile moderne și chirurgia minim invazivă, inclusiv chirurgia robotică, au crescut semnificativ șansele de a evita o colostomie definitivă. În cadrul Spitalul European MedLife Polisano din Sibiu dispunem de toate aceste soluții și tehnologii de ultimă generație care se dovedesc salvatoare de vieţi, iar pacienţii au şansa nu numai de a supravieţui cancerului, dar şi la o viaţă care să continue cât mai normal, fără complicaţiile pe care le dă colostomia”, a subliniat medicul.

Pacienta de 52 de ani şi-a reluat viaţa normal, aşa cum a sperat. Este, însă, un caz fericit, având în vedere statisticile îngrijorătoare. Cancerul colorectal este a doua cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial. Aproximativ o treime dintre cancerele colorectale sunt localizate la nivelul rectului.

„Cancerul rectal este o formă de cancer a tubului digestiv care apare la nivelul rectului, ultima porţiune a colonului. În general se dezvoltă pornind de la polipi care s-au malignizat în timp. Boala se dezvoltă lent şi are iniţial simptome pe care pacienţii le trec cu vederea, pentru că le pun pe seama altor afecţiuni cum ar fi hemoroizii, colonul iritabil sau constipaţia cronică, afecţiuni pe care le tratează demult şi deci sunt obişnuiţi cu simptomele. Asta înseamnă că se prezintă la medic pentru investigaţii când cancerul e deja instalat şi apar alte simptome care le dau de gândit: sângerări rectale şi dureri abdominale persistente, oboseală accentuată, anemia şi scăderea inexplicabilă în greutate. Gravitatea cancerului rectal depinde foarte mult de stadiul în care este descoperit, pentru că depistat precoce, poate fi tratat cu succes, însă în faze avansate poate metastaza la alte organe şi atunci e mai complicat de tratat. În România, sunt diagnosticate anual peste 13.000 de cazuri de cancer colorectal, iar mortalitatea rămâne ridicată din cauza depistării tardive”, a explicat dr. Hassan Noor.

Colonoscopia salvează vieţi

Chirurgul oncolog avertizează că orice sângerare rectală sau modificare persistentă a tranzitului intestinal trebuie investigată, mai ales după vârsta de 45-50 de ani, pentru a preveni instalarea unui cancer colorectal. Colonoscopia efectuată periodic poate depista şi elimina polipii înainte ca aceştia să devină maligni.

„În practică, vorbim cel mai des despre cancer colorectal, termen care include atât cancerul de colon, cât şi pe cel rectal. Cele două sunt apropiate ca localizare şi au multe caracteristici comune, şi de aceea, adesea, sunt analizate împreună în statistici şi tratamente. Cancerul de colon este mai frecvent decât cancerul strict rectal. Aproximativ o treime dintre cancerele colorectale sunt localizate la nivelul rectului. Diferenţa este importantă mai ales din punct de vedere al tratamentului, deoarece cancerul rectal poate necesita, pe lângă operaţie, şi radioterapie înainte sau după operaţie. Pentru a nu se ajunge aici sau măcar pentru a descoperi boala în stadii incipiente este necesar ca pacienţii să meargă la medic atunci când au problemele pe care le-am enumerat înainte.

Util în depistarea precoce este şi testul pentru hemoragii oculte în scaun, pe care unii medici îl recomandă, dar principala investigaţie pentru diagnosticarea cancerului rectal este colonoscopia, care permite vizualizarea interiorului colonului şi al rectului şi prelevarea de biopsii din zonele suspecte. Biopsia este esenţială, deoarece confirmă dacă tumora este malignă.
“Colonoscopia este principala investigaţie pe care o recomandăm, dar nu este singura. Sunt indicate şi analize de sânge, inclusiv markeri tumorali, dar şi investigaţii imagistice precum CT, RMN sau ecografie endorectală pentru a vedea cât de extinsă este boala. Aceste investigaţii ajută atât la stabilirea diagnosticului, cât şi la alegerea celui mai potrivit tratament”, a subliniat dr. Hassan Noor.

Factorii de risc pentru cancerul rectal

Ca şi în cazul altor tipuri de cancer, nici în cazul cancerului rectal nu se cunosc cauzele exacte. Există, însă, mai mulţi factori de risc asociaţi cu apariţia bolii.
„Istoricul familial este foarte important pentru că persoanele care au rude de gradul I care au avut cancer de acest tip au şanse de două ori mai mari de a dezvolta această boală decât restul populaţiei. Vorbim de o predispoziţie, care nu înseamnă certitudine, dar este un semnal bun pentru pacienţi să ducă un stil de viaţă sănătos şi să meargă regulat la medic. Stilul de viaţă caracterizat de sedentarism, fumat, alimentaţia bogată în carne procesată şi grăsimi, obezitatea şi consumul excesiv de alcool este un factor favorizant. Vârsta de peste 50 de ani, istoricul familial de cancer colorectal şi prezenţa polipilor intestinali cresc semnificativ riscul de producere a bolii. Totodată, studiile arată că bărbaţii au un risc mai mare pentru această boală decât femeile. Anumite boli inflamatorii intestinale autoimune, precum rectocolita ulcero-hemoragică sau boala Crohn, pot contribui şi ele la dezvoltarea cancerului rectal”, a menţionat medicul chirurg.

Pe lângă toţi aceşti factori există şi unii genetici, iar testul genetic MedLife Longevity 100+ poate fi de ajutor în evidenţierea acestora.
„Este o formă de prevenţie bună acest test pentru că te pune în gardă în situaţia în care prezinţi o predispoziţie cu risc ridicat şi îţi poţi schimba stilul de viaţă şi totodată să mergi mai des la medic pentru investigaţii. Există sindroame ereditare bine cunoscute, precum sindromul Lynch sau polipoza adenomatoasă familială, care cresc semnificativ riscul de cancer colorectal. Aceste mutaţii genetice sunt relativ rare, dar importante mai ales la persoanele care au mai multe cazuri de cancer în familie sau diagnostice apărute la vârste tinere. Da, testele genetice moderne pot identifica o parte dintre aceste predispoziţii şi pot ajuta la evaluarea riscului individual”, a completat medicul.

Tratamentul cancerului rectal

Atunci când cancerul rectal s-a instalat, tratamentul depinde de stadiul bolii şi de extinderea tumorii. Depistarea precoce creşte semnificativ şansele de vindecare şi permite tratamente mai puţin agresive.

„Din păcate, 60-70% din cazurile care ajung la noi sunt cazuri avansate, deoarece în România screening-ul este neglijat, pacienții adresându-se doar când simptomatologia nu mai permite amânarea, aşa că, în majoritatea cazurilor, principala metodă de tratament este intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea tumorii. În funcţie de situaţie, înainte sau după operaţie, putem recomanda radioterapie şi chimioterapie pentru a reduce riscul de recidivă şi pentru a distruge celulele canceroase rămase. În formele avansate, tratamentul poate include terapii ţintite sau imunoterapie, în funcţie de profilul genetic al tumorii”, a explicat chirurgul.

Precizie milimetrică în intervenţiile cu robotul da Vinci

Dr. Hassan Noor s-a specializat în chirurgie robotică care asigură o precizie maximă, iar în cazul cancerului colorectal poate oferi evitarea anusului contra natură.

„Chirurgia robotică oferă o acurateţe mai mare a vizualizării și o disecție mai precisă în spații restrânse, ajutând la menținerea funcției sfincteriene, erectile și evitarea unei colostomii permanente. În general, avantajele presupun: accesul facil în spații restrânse, manevrarea mai ușoară a brațelor aparatului, acestea având mai multe puncte de flexiune față de instrumentele din laparoscopie, acuratețe mai mare, posibilitatea de prezervare a structurilor vasculo-nervoase, posibilitatea de mărire a imaginilor până la de 10 ori față de planul real și vizualizare 3D. Cu ajutorul robotului am putut să evităm colostomele permanente în mai mult de jumătate din cazuri de cancer colorectal”, a explicat medicul.

De altfel, necesitatea unei colostomii, de care cei mai mulţi pacienţi sunt îngroziţi, depinde de localizarea şi dimensiunea tumorii, de stadiul bolii şi de cât de aproape este aceasta de sfincterul anal, mai spune medicul. Uneori, colostomia este doar temporară, pentru 2-3 luni, pentru a permite vindecarea zonei operate, după care tranzitul intestinal poate fi restabilit.
Cât despre complicaţiile care pot apărea în urma tratamentului cancerului rectal, specialistul spune că de multe ori, anumite tulburări sunt inerente.

„Chiar şi după un tratament reuşit pot apărea complicaţii sau efecte pe termen lung, mai ales în cazurile avansate care au necesitat intervenţii complexe, dar cele mai frecvente sunt tulburările de tranzit intestinal, durerile pelvine, oboseala persistentă sau dificultăţile digestive. Radioterapia şi chimioterapia pot avea, la rândul lor, efecte secundare care afectează temporar calitatea vieţii. De asemenea, există riscul de recidivă, motiv pentru care pacienţii trebuie monitorizaţi periodic prin controale şi investigaţii regulate, dar cu toate acestea, mulţi pacienţi reuşesc să ducă o viaţă normală după tratament, mai ales atunci când boala este depistată la timp şi tratată corect”, a conchis medicul.

Editor : A.D.V.