Problemele digestive sunt extrem de frecvente, dar nu întotdeauna ușor de interpretat. Balonarea, durerile abdominale sau modificările de tranzit pot părea banale, însă uneori pot ascunde afecțiuni serioase. Dr. Cristina Pojoga, medic primar gastroenterolog, explică diferențele esențiale dintre sindromul de intestin iritabil și afecțiunile grave, precum cancerul colorectal, dar și când ar trebui să ne îngrijorăm.
Sindromul de intestin iritabil: Legătura dintre stres și intestin
„Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune digestivă funcțională. Intestinul nu are leziuni vizibile, dar funcționează anormal”, explică dr. Cristina Pojoga. Această tulburare afectează între 10 și 15% din populația globală și este una dintre cele mai frecvente cauze pentru care pacienții ajung la gastroenterolog.
Cele mai comune simptome includ: dureri abdominale, balonare, diaree sau constipație (sau alternanța lor). Un aspect mai puțin cunoscut este legătura directă dintre creier și sistemul digestiv. „Există o legătură directă între creier și intestin (axa creier-intestin)”, spune medicul gastroenterolog.
Stresul poate agrava simptomele: de exemplu, accelerează tranzitul (diaree) sau îl încetinește (constipație), crește intensitatea durerilor și balonării.
Cercetări publicate World Journal in Gastroenetrology confirmă rolul axei creier-intestin și faptul că stresul psihologic influențează direct simptomele sindromului de intestin iritabil. De asemenea, atrag atenția că bolile gastrointestinale, cum ar fi giardioza, intoleranța la lactoză, supraaglomerarea bacteriană a intestinului subțire și boala celiacă, produc simptome care imită cele ale Sindromului de intestin iritabil (SII) și pot fi ușor diagnosticate confundat cu sindromul de intestin iritabil.
Alimente care pot agrava simptomele
Deși nu cauzează boala, unele alimente pot accentua simptomele, în funcție de subtipul de intestin iritabil. ,,Cel mai frecvent incriminate în agravarea simptomatologiei sunt alimentele bogate în FODMAP de exemplu ceapă, usturoi, leguminoase, lactate (în special dacă există intoleranță la lactoză), alimente grase, prăjite, cafea, alcool, băuturi carbogazoase”, a subliniat dr. Pojoga.
Dieta low-FODMAP este recunoscută internațional ca eficientă în reducerea simptomelor IBS.
Cum diferențiezi simptomele banale de cele periculoase
Un aspect esențial de reținut este că „Sindromul de intestin iritabil nu este o afecțiune precanceroasă.” Nu produce leziuni și nu crește riscul de cancer colorectal.
În sindromul de intestin iritabil simptomele vin și pleacă, nu afectează starea generală. În schimb, în afecțiuni grave: „simptomele sunt progresive, persistente și au impact asupra organismului”, atrage atenția medicul.
Semnale de alarmă:
• sânge în scaun
• scădere în greutate
• anemie
• dureri persistente
• modificări recente ale tranzitului
„Balonarea este foarte frecventă și, de cele mai multe ori, are cauze banale”, explică medicul, care spune că devine însă suspectă dacă persistă săptămâni, se agravează, apare fără cauză clară, este însoțită de alte simptome (slăbire, durere, sânge în scaun).
Cancerul colorectal, o boală frecventă, dar prevenibilă
Conform organizației Mondiale a Sănătății, cancerul colorectal este al treilea cel mai diagnosticat cancer la nivel mondial. ,,Afectează atât bărbații cât și femeile (ceva mai frecvent bărbații), crescând semnificativ după 50 de ani, dar în ultima vreme apar tot mai multe cazuri și la persoane mai tinere. Efectuarea din timp a colonoscopiei este importantă din mai multe motive: acest tip de cancer evoluează lent și asimptomatic mult timp, luând naștere din niște polipi benigni care pot exista ani de zile fără simptome și care, diagnosticați în această etapă, pot fi îndepărtați inclusiv în timpul colonoscopiei, ceea ce duce practic la prevenirea apariției cancerului colorectal”, explică dr. Pojoga.
Potrivit medicilor gastroenterologi, colonoscopia reprezintă standardul de aur în diagnostic, iar recomandările actuale sunt: screening de la 45–50 de ani, colonoscopie la 10 ani sau test pentru sânge ocult în scaun la 2 ani.
Screeningul reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colorectal. ,,Dacă totuși s-a ajuns la stadiul de cancer colorectal, diagnosticul precoce oferă șansa unei vindecări, în momentul de față existând numeroase opțiuni terapeutice care cresc mult rata de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu această patologie”, subliniază dr. Pojoga.
Povestea unei paciente pe care a costat-o amânarea vizitei la medic
Dr. Pojoga povestește cazul unei paciente de 40 de ani, mamă a doi copii, care a ignorat un simptom important: „Observase sânge în scaun de vreo 2 ani, dar amânase consultul medical deoarece era convinsă că sângerează din cauza hemoroizilor (administrându-și singură tratament în acest sens).
În momentul în care sângerarea a devenit persistentă și au apărut și scaunele în creion, a decis că totuși trebuie să facă un consult de specialitate, iar colonoscopia a depistat un cancer de colon care din fericire a fost operabil. Doamna a urmat tratament oncologic si acum ne întâlnim cu ocazia controalelor periodice. De aceea este important ca, în momentul apariției unui simptom, să nu încercam să ne autotratăm, ci să mergem la un consult medical de specialitate”, a mărturisit medicul.
Rolul geneticii și al stilului de viață
Majoritatea cazurilor NU sunt genetice, dar există excepții: „Testele genetice nu sunt un screening de masă, ci un instrument țintit”. Sunt recomandate mai ales dacă:
• există mai multe cazuri în familie
• diagnosticul apare la vârste tinere
• cancere asociate în familie (endometrial, ovarian etc.), polipi numeroși sau recurenți.
„Testele genetice pot avea un rol foarte important în evaluarea riscului de cancer colorectal dar nu sunt necesare pentru toată lumea. Ele sunt folosite mai ales în situații bine definite, când există suspiciune unui risc ereditar. Aceste teste caută mutații moștenite care cresc semnificativ riscul de cancer. Cele mai cunoscute sindroame sunt sindrom Lynch (cel mai frecvent sindrom ereditar asociat) și polipoză adenomatoasă familială (FAP). Persoanele cu aceste mutații pot avea un risc mult mai mare și la vârste mai tinere decât populația generală”, susține medicul gastroenterolog.
Dacă testul este pozitiv, screeningul începe mult mai devreme, colonoscopiile se fac mai frecvent. ,,Uneori se discută măsuri preventive mai agresive, se recomandă testarea rudelor. Dacă testul este negativ, acest lucru nu elimină complet riscul, se recomandă continuarea screeningului standard, în funcție de vârstă și alți factori” spune dr. Pojoga, care subliniază că „un stil de viață sănătos reduce riscul de apariție a cancerului chiar și la persoanele cu predispoziție genetică.”
Recomandările gastroenterologului sunt: alimentație bogată în fibre, reducerea cărnii procesate, activitate fizică și evitarea alcoolului și fumatului.
Fundația de Cercetarea a Cancerului la nivel Mondial susține că dieta și stilul de viață influențează semnificativ riscul de cancer colorectal.
Chiar dacă multe simptome digestive sunt benigne, un consult la timp poate face diferența dintre o problemă minoră și o boală gravă. Mesajul medicului este: „Nu ignora semnalele corpului și nu amâna controalele preventive!”
Surse:
• https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4690093/
• https://www.monashfodmap.com/about-fodmap-and-ibs/
• https://www.cancer.gov/types/colorectal/screening-fact-sheet
• https://www.wcrf.org/dietandcancer/colorectal-cancer/
• https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/colon-iritabil-cauze-simptome-tratament-alimentatie
• https://www.medlife.ro/articole-medicale/colonoscopia
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
