Incidenţa cancerului de prostată este în creştere la nivel european, în fiecare an fiind identificate între 100 şi 150 de cazuri noi la 100.000 de bărbaţi. Totodată, 100.000 de decese survin anual din cauza acestui tip de cancer.
În România, sunt înregistrate anual între 60-85 de cazuri noi de cancer de prostată la 100.000 de bărbaţi, boala fiind cea mai frecventă afecţiune malignă şi cea de-a treia cauză de deces prin cancer în rândul bărbaţilor. Dr. Andrei Păunescu, medic urolog în Hyperclinica MedLife Timişoara Eroilor spune că, deși acest tip de cancer nu poate fi prevenit, ar putea fi diagnosticat precoce dacă bărbaţii de peste 45 de ani şi-ar face anual o analiză specifică prostatei, dozarea PSA. Totodată, cazurile pacienților tineri, de până în 50 de ani, diagnosticați cu cancer de prostată, ar trebui privite și din perspectivă genetică, este de părere medicul.
Simptomele care îi aduc pe bărbați în cabinetul medicului urolog
Cele mai întâlnite boli ale prostatei la pacienții tineri sunt bolile care ţin de inflamaţia sau infecţia prostatei - prostatitele acute sau cronice. Cele acute se tratează relativ uşor cu medicamente simptomatice şi antibioterapie ţintită. Cele cronice au evoluţie în timp şi pot produce o stare de disconfort local permanent. Având în vedere că tratamentul nu este standardizat, acesta poate fi de lungă durată, fiind cunoscut faptul că poate aparea o variabilitate notabilă legată de complianţa la tratament.
Pe de altă parte, bărbaţii trecuţi de 50 de ani pot dezvolta adenom de prostată sau hiperplazie benignă de prostată, adică creşterea în volum a prostatei care produce simptome urinare, comprimând uretra din exterior. „Practic, prin limiterea lumenului de eliminare apare o creştere a presiunii retrograde cu efect direct asupra vezicii urinare şi apariţia simptomelor urinare joase: trezitul peste noapte de mai multe ori, jetul urinar porneşte greu, jetul este subţire, senzaţia de golire incompletă, poate să apară urinarea intermitentă când jetul se întrerupe şi reapare (driblingul micţional). Vezica nu se mai goleşte la fel de bine din cauza inflamaţiei prostatei, apărând astfel reziduul micţional. Aceste simptome îl aduc pe pacient la medic”, a explicat medicul urolog Andrei Păunescu.
În timp ce adenomul are simptome deranjante, cancerul de prostată este asimptomatic, evoluând lent şi afectând, în general, bărbaţii în vârstă.
„Adenomul de prostată se poate complica cu prezenţa cancerului, dar adenomul nu se transformă în cancer. Sunt două patologii care pot evolua concomitent. Adenocarcinomul de prostată poate apărea atât în adenomul de prostată, cât şi la o prostată mică, unde nu avem creşterea în volum. De obicei, apare în prostatele de dimensiuni normale şi nu dă simptome. Are o evoluţie mută cee ce poate face ca diagnosticarea să fie făcută în stadii avansate, pentru că fără simptome, pacientul nu va veni la medic”, precizează dr. Păunescu.
Vârsta, bagajul genetic și stilul de viață, factori cheie în dezvoltarea cancerului de prostată
Dr. Andrei Păunescu a menţionat că acest tip de cancer este determinat de istoricul familial, vârsta înaintată, balanţa hormonală şi anumite mutaţii genetice, dar există şi câteva corelaţii care ţin de obiceiurile nesănătoase.
„În afară de cancerul de col uterin, determinat în mare măsură de prezenţa HPV-ului, majoritatea cancerelor sunt plurifactoriale. În cazul cancerului de prostată sunt câţiva trasori: istoricul familial, vârsta înaintată, o componentă genetică, dar şi obiceiuri cum ar fi statul mult în şezut, solicitat în anumite meserii. Local se distruge microcirculaţia la nivelul perineului, scade tonusul muscular, ţesuturile nu mai sunt hrănite corespunzător şi atunci poate aparea inflamaţia cronică, care în timp poate duce la apariţia unor mitoze aberante, celula având o posibilitate mai mare de a se divide patologic.
O altă corelaţie este sedentarismul şi alimentaţia occidentală foarte bogată în grăsimi şi zaharuri, obezitatea - cu impact sistemic şi în încurajarea inflamaţiei cronice. Fumatul este unul dintre cei mai pro-oncogeni factori în majoritatea tipurilor de cancer, deşi secundar în cancerul de prostată, este factorul de risc nr.1 în cancerul pulmonar şi în cel de vezică urinară. Într-o ţigară sunt peste 70 de carcinogeni şi majoritatea lor se elimină prin urină. Astfel, este afectat uroteliul, mucoasa care acoperă pe interior tractul urinar, de la rinichi la vezica urinară”, a explicat medicul.
Riscul de a dezvolta cancer de prostată crește de până la 3 ori dacă există antecedente în familie
„Cancerul de prostată este corelat cu vârsta pacienţilor. Odată cu înaintarea în vârstă se schimbă echilibrul hormonal. Nivelul de testosteron scade, la fel protecţia celulară şi imunitatea. Noi toţi avem celule precanceroase circulante la nivel sangvin, tot timpul. Dar sistemul imunitar reuşeşte să le distrugă. Când ajungem la o vârstă înaintată, sistemul nostru imunitar nu mai reuşeşte la fel de bine să controleze diviziunea celulară aşa cum o făcea şi astfel apar şi se dezvoltă aceste celule aberante.
De aceea, un cancer de prostată care apare la un bărbat tânăr stabil imunitar trebuie privit şi din această perspectivă genetică. Vom parcurge istoricul familial să vedem dacă a avut predecesori cu cancer de prostată, pentru că riscul de a dezvolta şi el boala creşte în acest caz de până la 3 ori. După care facem profilul genetic în care analizăm anumite gene cum ar fi BRCA1, BRCA2, HOXB13, ATM, gene care pot predispune către apariţia cancerului de prostată”, explică dr. Andrei Păunescu.
Medicul a amintit de testarea genetică Longevity 100+ dezvoltată de MedLife care este un instrument ideal pentru pacienţii tineri, cu atât mai mult cu cât, cancerul de prostată nu poate fi prevenit prin schimbarea directă a modului de viaţă sau printr-un vaccin.
„Atunci când avem o cartografiere a predispoziţiilor genetice către formarea unui tip de cancer ştim exact pe ce să ne concentrăm la următoarele evaluări medicale. Exemplul pe care îl ştim toţi este cel al actriţei Angelina Jolie care a depistat prin maparea genetică că are peste 70% şanse să dezvolte un cancer mamar şi şi-a făcut mastectomie. Aşadar, această cartografiere genetică cu peste 100 de gene care se iau în calcul, este un lucru fantastic de bun, mai ales pentru pacienţii tineri cu antecendente de cancer de prostată în familie şi pentru cei care stau mult în şezut de-a lungul zilei. Medicina 3.0 se bazează pe profilaxie şi pe nişarea posibilelor boli pe care le putem dezvolta pe parcursul vieţii”, a subliniat medicul urolog.
Diagnosticarea precoce a cancerului de prostată cu ajutorul PSA
Totuşi, chiar dacă nu poate fi prevenit, cancerul de prostată poate fi depistat în stadii incipiente, prin corelarea datelor clinice şi paraclinice, unde se analizează în context clinic valoarea PSA, istoricul familial, vârsta, volumul prostatei, rezultatele evaluarilor imagistice (RMN multiparametric). În urma corelării acestor date se hotărăşte oportunitatea efectuării biopsiei prostatice care certifică suspiciunea de diagnostic şi stadiul eventualei boli neoplazice.
„Chiar dacă în manuale este recomandat a se recolta PSA după 50 de ani, practica actuală ne arată că această afecţiune poate aparea mai devreme şi aş recomanda dozarea anuală a PSA după vârsta de 45 de ani. Medicii de familie ar trebui instruiţi să recomande bărbaţilor de peste 45 de ani să îşi facă această dozare PSA, cu atât mai mult dacă au istoric familial de cancer de prostată. Cancerul de prostată nu poate fi prevenit, dar poate fi diagnosticat precoce şi tratat cu succes”, explică dr. Andrei Păunescu.
Antigenul prostatic specific (PSA) este o analiză care se recoltează din sânge şi a cărei valoare, spune medicul, trebuie interpretată de specialist în corelare cu alte informaţii, pentru că un PSA mare nu indică în mod sigur un cancer.
„PSA este o enzimă, glicoproteină secretată de prostată. Nu este specifică cancerului de prostată şi poate să crească la orice suferinţă a prostatei inclusiv în cancerul de prostată. Rata de specificitate pentru cancer este de până la 70% în funcţie de valoare PSA totală. Valoarea trebuie interpretată în context clinic şi coroborată cu alte investigaţii pe care le recomandă medicul urolog. PSA-ul are valoare în dinamică şi de aceea trebuie să urmărim evoluţia lui în timp ca să putem integra informaţia în contextul clinic şi diagnostic.
Un PSA crescut peste limită nu înseamnă neapărat cancer de prostată, iar unul sub limita superioara a normalului nu înseamnă neapărat protecţie împotriva cancerului de prostată. Autodiagnosticarea prin folosirea AI poate reprezenta o problema reală cu impact psihoemoţional notabil. Pacienţii pot deveni anxioşi în urma unui posibil diagnostic de cancer de prostată, sugerat de algoritmul folosit, motiv pentru care discuţia cu un specialist este obligatorie”, a mai precizat medicul urolog.
„Este tipul de cancer cel mai uşor de tratat”
Tratamentul cancerului de prostata este ghidat de vârsta pacientului, stadiul bolii şi patologiile asociate. În funcţie de aceşti parametrii, tratamentul poate varia între supravegherea activă în stadii incipiente cu grad de risc scăzut unde se monitorizeaza valoarea PSA şi se repetă biopsia la 1 an, chirurgia robotică care presupune scoaterea prostatei cu ajutorul tehnologiei robotice sau radioterapie la pacienţi cu comorbidităţi, boală local avansată sau care refuză chirurgia robotică din considerente personale.
„Este tipul de cancer cel mai uşor de tratat, bineînţeles în funcţie de stadiul în care l-am diagnosticat. La pacienţii mai tineri, supravegherea se va face mai atent pentru că în general, la pacienţii tineri există tendinţa dezvoltării de cancere mai agresive. Aproximativ 10% din cancerele de prostată sunt agresive şi conduc către complicaţii la distanţă cu dificultăţi sporite de management”, precizează dr. Andrei Păunescu.
În ceea ce priveşte chirurgia cancerului de prostată, specialistul a menţionat că intervenţia robotică este standardul chirurgical al acestei patologii cu cele mai reduse efecte secundare dintre celelalte posibilităţi terapeutice - chirurgia deschisă şi laparoscopică.
„Prin intervenţia robotică, efectele secundare ca incontinenţa urinară sau disfuncţia erectilă au scăzut . Rata de continenţă după chirurgia robotică este între 80-95% la un an, iar rata de prezervare a funcţiei erectile este între 50 şi 80%, la 2 ani în funcţie de particularităţile individuale ale fiecărui pacient. Când este diagnosticat într-un stadiu incipient, cancerul de prostată este un cancer cu risc mic sau mediu şi tratamentul este curativ. Scoatem prostata şi veziculele seminale cu ajutorul chirurgiei robotice şi astfel am scos rezervorul de cancer”, a adăugat medicul urolog.
Totodată, tratamentul cancerului de prostată poate presupune chimio şi hormono terapie, terapii rezervate stadiilor avansate în care tratementele curative nu au avut succes.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
