Corpul uman este precum o fabrică în care se munceşte fără oprire. În fiecare secundă, pentru ca noi să funcţionăm, în corp se petrec miliarde de procese chimice, astfel încât fiecare organ să ducă la îndeplinire rolul său. Fiecare proces este interconectat şi orice dereglare poate afecta întregul. Microbiomul intestinal, adică miliarde de microorganisme care populează intestinul subţire, dar mai ales pe cel gros, influenţează nu numai sistemul digestiv, ci şi sistemul nervos, imun şi metabolic.
Georgiana Greluş, drd. dietetician şi nutriţionist în cadrul Clinicii MedLife Genesys a explicat că, la rândul său, microbiomul intestinal nu este influențat doar de alimentele pe care le consumăm, ci de stilul nostru de viaţă în ansamblu. Un plan personalizat pentru reechilibrarea microbiomului intestinal poate începe cu un consult de specialitate, dar şi cu un test de microbiom.
“Alimentația noastră nu ne hrănește doar pe noi, ci şi microbiomul”
Microbiomul intestinal reprezintă comunitatea de microorganisme care trăiește în intestinul nostru, în principal bacterii, dar și virusuri, fungi și alte microorganisme.
“Este vorba despre un ecosistem, pentru că nu contează doar ce bacterii avem, contează și cum funcționează ele împreună, cât de echilibrat este acest ecosistem și, mai ales, ce produce. Din punct de vedere nutrițional, microbiomul este foarte important pentru că o parte din ceea ce mâncăm ajunge să fie „hrană” pentru bacteriile intestinale. Fibrele pe care noi nu le putem digera complet, de exemplu, sunt fermentate de microbiotă, iar în urma acestui proces se formează acizi grași cu lanț scurt. Aceștia au rol în hrănirea celulelor colonului, în menținerea barierei intestinale și în reglarea răspunsului imun. Microbiomul participă și la metabolismul acizilor biliari, al polifenolilor și al unor vitamine și contribuie şi la protecția față de microorganismele patogene. În același timp, comunică permanent cu sistemul nostru metabolic, imun și nervos”, a precizat drd. dietetician Greluş.
Axa intestin-creier, spune dieteticianul, trebuie privită în ambele sensuri, având în vedere interdependenţa din organismul nostru.
“Se vorbește foarte mult despre axa intestin-creier și este important să înțelegem că această legătură există, dar nu funcționează într-o singură direcție. Intestinul poate transmite semnale către creier, dar și stresul, somnul sau sistemul nervos pot influența motilitatea intestinală și mediul în care trăiesc aceste bacterii. Din acest motiv spun mereu că alimentația noastră nu ne hrănește doar pe noi. Prin ceea ce mâncăm, hrănim și ecosistemul intestinal, iar acesta, la rândul lui, poate influența foarte multe procese din organism”, a menţionat nutriţionistul.
Ce indică un microbiom intestinal dezechilibrat
Pentru că mult timp a fost văzut doar ca o componentă a sistemului digestiv, s-a crezut că dezechilibrul microbiomului poate fi reprezentat doar de manifestări digestive. Nu există un simptom specific care să ne spună că avem un „microbiom dezechilibrat”, spune drd. Greluş.
“Cel mai frecvent ne gândim la simptome digestive, cum sunt balonarea, gazele, constipația, diareea, durerile abdominale sau modificarea tranzitului intestinal. Dar manifestările pot fi și de altă natură. Unele persoane pot avea, de exemplu, oboseală, modificări ale dispoziției, tulburări de somn, dureri de cap sau chiar o stare generală mai proastă și să nu facă imediat legătura cu intestinul. Există cercetări care arată că microbiota comunică cu sistemul nervos, imun și metabolic, deci biologic această legătură este plauzibilă. Totuși, aici trebuie să fim foarte atenți. O durere de cap, amețeala sau oboseala nu înseamnă automat că problema vine din microbiom. Sunt simptome care pot avea cauze mult mai frecvente ca anemie, deshidratare, tulburări de tensiune, probleme tiroidiene, glicemie, deficit de somn, stres, migrenă, infecții sau anumite medicamente. Așadar, microbiomul poate face parte din tablou, inclusiv atunci când simptomele nu sunt strict digestive, dar nu ar trebui să devină explicația pentru orice simptom. În practică, trebuie să ne uităm la simptomatologie în ansamblu și să excludem cauzele medicale relevante înainte să spunem că problema este de la microbiom”, a subliniat specialistul.
“Nu există bacterii-minune pentru microbiom sănătos”
Pe lângă alimentaţie, care este unul dintre cei mai importanţi factori care pot modifica microbiomul intestinal, sunt mulţi alţii care, din fericire, sunt modificabili.
“Antibioticele, unele medicamente, infecțiile digestive, stresul cronic, somnul insuficient, sedentarismul, consumul de alcool, fumatul, vârsta și chiar mediul în care trăim pot influența compoziția microbiotei. Din punct de vedere alimentar, un regim foarte monoton, sărac în fibre și bogat în produse ultraprocesate poate reduce diversitatea substraturilor pe care le primesc bacteriile intestinale. Practic, dacă mâncăm mereu aceleași câteva alimente, hrănim un ecosistem mai puțin divers.
Totodată, e important să ştim că nu există doar „bacterii bune” și „bacterii rele”. Contează foarte mult echilibrul dintre ele, diversitatea și, mai ales, ce funcții îndeplinesc. Aceeași bacterie poate avea efecte diferite în funcție de context și de restul ecosistemului. Cea mai bună strategie nu este neapărat să încercăm să adăugăm bacterii din exterior, ci să creăm un mediu în care bacteriile benefice deja existente să poată crește. Iar aici alimentația are un rol foarte important. În practică, asta înseamnă o alimentație cât mai variată, cu legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe, pentru că toate acestea aduc tipuri diferite de fibre și compuși bioactivi. Polifenolii din fructe de pădure, cacao, ulei de măsline, cafea, ceai sau anumite legume interacționează și ei cu microbiota. Alimentele fermentate, cum sunt iaurtul, kefirul, unele murături fermentate sau alte produse fermentate, pot contribui la diversitatea microbiană, dar nu sunt obligatorii și nu sunt tolerate la fel de bine de toată lumea. Când vorbim despre un microbiom sănătos, nu căutăm o bacterie-minune. Încercăm să construim un ecosistem divers și stabil, iar cea mai importantă bază rămâne alimentația variată, bogată în fibre, alături de somn, mișcare și utilizarea corectă a antibioticelor”, a explicat drd. Georgiana Greluş.
Pe lângă alimente şi obiceiuri sănătoase, microbiomul intestinal poate fi menţinut în echilibru cu ajutorul unor elemente la care nici nu ne-am gândi.
“Nu avem un ceai sau un condiment care să „repare” microbiomul, dar putem avea o alimentație care îi oferă constant materie primă bună. De exemplu, ceaiul verde și ceaiul negru, cafeaua, cacao, fructele de pădure, uleiul de măsline extravirgin, plantele aromatice și condimentele sunt surse de polifenoli. O parte dintre acești compuși ajung în intestin și sunt metabolizați de microbiotă. De aceea, inclusiv condimentele și plantele aromatice pot fi o modalitate foarte simplă de a crește diversitatea alimentației. Un lucru foarte interesant este și relația cu mediul în care trăim. Inclusiv animalele de companie ne expun la o diversitate mai mare de microorganisme. Sunt studii care au reliefat că oamenii și animalele care locuiesc împreună pot ajunge să împartă anumite microorganisme, iar expunerea la animale, mai ales devreme în viață, a fost asociată în unele cercetări și cu modul în care se dezvoltă microbiota și sistemul imun. Dar nu aș spune că simplul fapt că avem un câine sau o pisică ne face automat microbiomul mai divers sau ne face mai sănătoși. La adulți rezultatele sunt încă neuniforme. Este mai degrabă încă un exemplu care ne arată cât de mult microbiomul nostru este influențat de mediul în care trăim și de contactul cu lumea din jurul nostru”, mai spune dieteticianul.
Cum pot ajuta suplimentele alimentare
Pentru că este imposibil ca în trei mese şi două gustări pe zi să putem include foarte multe alimente, mulţi specialişti recomandă suplimentele care ne-ar putea aduce aportul de nutrienţi necesari, îmbogăţind astfel şi microbiomul. Dieteticianul spune, însă, că aceste suplimente nu ar trebui administrate la întâmplare.
“Probioticele pot avea un rol în anumite situații, dar nu funcționează după principiul „iau orice probiotic și îmi repar microbiomul”. Efectele sunt dependente de tulpină, doză și problemă clinică. În multe situații, ceea ce mâncăm zilnic și pe termen lung are o influență mai importantă decât administrarea întâmplătoare a unui supliment. Prebioticele sunt, practic, substraturi pe care anumite microorganisme le pot utiliza, în timp ce probioticele sunt microorganisme vii. Dar un probiotic cu 20 sau 50 de miliarde de bacterii nu este automat mai bun. Contează ce tulpină conține, în ce doză și mai ales pentru ce problemă îl folosim. Și nici nu trebuie să ne imaginăm că luăm un probiotic și acele bacterii se instalează definitiv în intestin. De multe ori efectul este tranzitoriu. Tocmai de aceea mă interesează foarte mult ce mănâncă persoana respectivă în fiecare zi, pentru că trebuie să existe și mediul în care bacteriile benefice să poată funcționa. Putem folosi și anumite fibre suplimentare, cum este psylliumul, atunci când există o indicație, dar și acestea trebuie introduse progresiv. Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine, mai ales la o persoană care deja are balonare sau un intestin sensibil. Și mai sunt lucrurile pe care uneori le uităm: mișcarea, somnul, stresul, fumatul, alcoolul, sănătatea orală și folosirea antibioticelor doar atunci când sunt necesare. Microbiomul nu este influențat de un singur aliment sau supliment, este influențat de stilul nostru de viață în ansamblu”, a adăugat drd. Greluş.
Ce înseamnă un plan de dietă personalizat
Un plan personalizat pentru reechilibrarea microbiomului intestinal, spune medicul, începe cu o discuţie sinceră cu pacientul, după care se poate completa şi cu un test de microbiom intestinal.
“În primul rând vreau să înțeleg ce simptome are, de când au apărut, cum este tranzitul intestinal, dacă există balonare, durere sau reflux, ce alimente tolerează și ce alimente îi creează probleme. Mă interesează și istoricul de antibiotice, alte tratamente, eventuale infecții digestive, dar și lucruri precum somnul, stresul și nivelul de activitate fizică. Un jurnal alimentar de câteva zile îmi spune foarte multe. Și nu mă uit doar la calorii. Mă interesează cât de variată este alimentația, câte tipuri de alimente vegetale există, ce surse de fibre consumă persoana respectivă, dacă mănâncă leguminoase, cereale integrale, fructe, legume, nuci și semințe, dacă există foarte multe produse ultraprocesate, îndulcitori sau polioli și, bineînțeles, ce tolerează efectiv. Dar mă interesează și cum mănâncă. Poți să ai o alimentație foarte bună pe hârtie, dar dacă mănânci foarte repede, pe fugă, nu mesteci suficient, ai porții foarte mari sau nu ai deloc un ritm al meselor, toate acestea pot influența simptomele digestive. De aceea întreb și când apare balonarea, durerea sau refluxul: imediat după masă, după câteva ore, numai după anumite alimente sau în anumite perioade ale zilei”, a explicat Georgiana Greluş.
Cum ajută un test de microbiom la personalizarea dietei
Cât despre testul de microbiom, acesta ar trebui evaluat în contextul obiceiurilor pacientului.
“Nu tratăm o bacterie doar pentru că apare mai mult sau mai puțin într-un raport. Ne uităm la întregul ecosistem, la funcțiile lui, dar mai ales la pacient și la simptomatologia lui. În funcție de ceea ce găsim, uneori sunt necesare și investigații suplimentare. Pot fi analize pentru anemie sau deficit de fier, inflamație, funcția tiroidiană, boala celiacă, calprotectină fecală sau, în anumite situații, teste respiratorii pentru hidrogen și metan. Acestea nu se fac însă automat tuturor. Le alegem în funcție de simptome și de suspiciunea clinică. Iar dacă există semne de alarmă, evaluarea medicală are prioritate.
Apoi construim intervenția treptat. Uneori trebuie să creștem diversitatea alimentară și fibrele, alteori pacientul mănâncă deja foarte multe fibre și trebuie să vedem ce tipuri îi provoacă simptome. Putem introduce progresiv leguminoase, cereale integrale, alimente fermentate, prebiotice sau anumite suplimente, dar întotdeauna în funcție de toleranță. În sindromul de intestin iritabil, de exemplu, putem folosi temporar o strategie low-FODMAP la pacienții potriviți, dar partea esențială este reintroducerea alimentelor și personalizarea ulterioară. Scopul nu este să ținem pacientul luni sau ani într-o dietă foarte restrictivă. La final, succesul nu îl măsor prin faptul că un scor dintr-un raport a devenit „verde”. Îl măsor prin ceea ce se întâmplă cu pacientul: dacă tranzitul s-a reglat, dacă balonarea și durerea s-au redus, dacă tolerează mai multe alimente, dacă are o alimentație mai variată și dacă statusul nutrițional și markerii metabolici relevanți s-au îmbunătățit. Practic, nu încercăm să construim un microbiom „perfect”, pentru că nici nu există un singur microbiom ideal valabil pentru toată lumea. Încercăm să construim o alimentație și un stil de viață pe care intestinul acelei persoane le tolerează și care pot susține un ecosistem intestinal cât mai funcțional și mai rezilient”, a subliniat dieteticianul.
Recent, MedLife a lansat primul test de microbiom intestinal realizat integral în România, secvenţierea şi interpretarea făcându-se tot în ţară. Chiar dacă nu pune singur un diagnostic, un astfel de test poate ajuta la personalizarea dietei.
“Un test de microbiom ne poate oferi o imagine mult mai detaliată a ecosistemului intestinal al unei persoane. Practic, nu ne spune doar ce bacterii găsim într-o probă, dar ne poate arăta diversitatea microbiomului, proporțiile diferitelor microorganisme și anumite funcții pe care acestea ar putea să le îndeplinească. Testul disponibil la MedLife utilizează tehnologia shotgun metagenomics. Asta înseamnă că se analizează materialul genetic al microorganismelor din proba de scaun și putem obține informații nu doar despre bacterii, dar și despre fungi, virusuri și alte microorganisme, cu o rezoluție mult mai bună decât în metodele care analizează doar anumite regiuni bacteriene.
Din perspectiva mea de dietetician, partea cea mai interesantă este că pot pune aceste informații lângă ceea ce îmi spune pacientul. Are constipație sau diaree? Se balonează? Ce cantitate și ce tipuri de fibre consumă? Mănâncă suficient de variat? A luat antibiotice? Tolerează alimentele fermentate? Are o alimentație foarte restrictivă?
Testul poate oferi și informații despre potențialul funcțional al microbiomului, de exemplu despre microorganisme implicate în fermentarea fibrelor, producerea acizilor grași cu lanț scurt sau metabolismul anumitor compuși. Dar aici este importantă nuanța: testul ne arată în principal ce potențial genetic există, nu măsoară direct tot ceea ce produce microbiomul în organism în acel moment.
Pentru mine, testul poate fi foarte util ca piesă suplimentară într-un puzzle. Dacă văd, de exemplu, o diversitate redusă sau anumite particularități ale microbiotei, nu prescriu automat un probiotic. Mă uit la alimentația persoanei și încerc să înțeleg ce putem modifica: poate trebuie să creștem varietatea vegetală, poate sunt prea puține fibre, poate trebuie schimbat tipul de fibre, poate trebuie introduse gradual leguminoasele sau alimentele fermentate.
În același timp, trebuie spus foarte clar că un astfel de test nu pune singur un diagnostic. Nu putem spune doar din microbiom că o persoană are sindrom de intestin iritabil, intoleranță la histamină, depresie, obezitate sau o anumită boală. Microbiomul se modifică continuu în funcție de alimentație, medicamente, tranzit intestinal, stil de viață și numeroși alți factori. Și este o fotografie a unui moment.
Așadar, valoarea reală a testării apare atunci când rezultatul este interpretat împreună cu istoricul pacientului, simptomele, alimentația, analizele și stilul lui de viață. Testul îmi poate da informații suplimentare și mă poate ajuta să personalizez mai bine intervenția, dar pacientul rămâne întotdeauna mai important decât raportul”, a conchis drd. dietetician Georgiana Greluş.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
