Diagnosticul de cancer colorectal sau hepatic sună, de cele mai multe ori, ca o sentință definitivă. Pentru un pacient, teama nu se oprește doar la lupta pentru supraviețuire, ci atinge o fibră extrem de sensibilă: calitatea vieții de după operație. Posibilitatea de a trăi tot restul zilelor cu o punga de colostomă, anus contra naturii, cum știu cei mai mulți, sau de a suferi mutilări funcționale majore transformă actul chirurgical într-un prag psihologic greu de trecut. Astăzi, medicina modernă, prin integrarea chirurgiei robotice, a imagisticii 3D în timp real și a substanțelor de fluorescență intraoperatorie, mută granițele imposibilului cu câțiva centimetri decisivi, după cum explică dr. Lucian Petcu, medic primar chirurgie generală, la Hiperclinica MedLife Brașov.
Cancerul colorectal, un dușman tăcut
O problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial și a doua cauză principală de deces prin cancer, provocând peste 900.000 de decese anual, conform datelor furnizate de World Health Organization (WHO).
Incidența cazurilor depășește 1,9 milioane de pacienți noi în fiecare an, existând o tendință îngrijorătoare de creștere a cazurilor la persoanele sub 50 de ani, după cum arată datele Observatorului Global al Cancerului ( Global Cancer Observatory GARC / IARC).
Cancerul de colon, ca și cancerul de rect, își au originea la nivelul celulelor mucoasei care căptușește colonul (intestinul gros) sau rectul (porțiunea finală a intestinului gros). În România, potrivit Globocan, cancerul colorectal este al 2-lea cel mai frecvent tip de cancer la ambele sexe în România, fiind depășit doar de cancerul mamar la femei și de cel de prostată/plămâni la bărbați). Peste 13.000 de români sunt diagnosticați în fiecare an cu cancer colorectal.
Speranța din sala de operație: „Salvăm funcțional pacienți fără să-i mai mutilăm”
În mijlocul acestei bătălii contra cronometru, chirurgia robotică schimbă radical regulile jocului. Dr. Lucian Petcu, chirurg cu competențe în chirurgie oncologică, laparoscopie și robotică avansate, chirurgie bariatrică și endocrină, proctologie, endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică (ERCP), explică modul în care tehnologia de ultimă generație redefinește practica medicală de zi cu zi.
„Cea mai importantă trecere a fost de la chirurgia deschisă la laparoscopie, iar acum robotul a dus pacienții și mai sus. Înainte puteam externa la 3-4 zile, dar sunt centre în lumea americană unde pacientul poate fi externat chiar în aceeași zi”, explică medicul.
Cea mai mare victorie a chirurgiei robotice rămâne însă conservarea funcției organelor și salvarea pacienților de la anusul contra naturii.
„Amputația directă însemna că pacientul rămânea cu anus contra naturii, cu o pungă de colostomă de viață. Acum putem salva funcțional foarte mulți din acești pacienți. Robotul a împins limitele până la care putem salva pacienții aceștia fără să îi mutilăm funcțional, până la câțiva centimetri de inelul anal.”
Cercetările de top la nivel global demonstrează că chirurgia robotică pentru cancerul rectal de treime inferioară reduce semnificativ rata de conversie la chirurgie deschisă, oferă o mai bună vizualizare a plexurilor nervoase pelvine și crește rata de păstrare a sfincterului anal în comparație cu metodele tradiționale.
Mărturia din spatele bisturiului: Povestea tânărului salvat de la o viață cu colostomă
În spatele tehnologiei și al rigorilor medicale se află întotdeauna oameni, emoții și destine refăcute. Dr. Petcu își amintește de un caz recent pe care l-a avut și care demonstrează cât de mult s-a schimbat abordarea chirurgicală:
„Un pacient tânăr, în plină putere... Conceptul ăsta de vârstă înaintată s-a modificat foarte mult. Având o tumoră relativ joasă, nu ar fi fost posibilă o operație restaurativă, adică să poată avea continuitate intestinală așa cum a lăsat natura. Dar, în timp real, a trebuit să ne adaptăm. Am făcut o operație mai pretențioasă, numită intubație colo-anală.
Tumora era atât de jos și desfigura atât de mult anatomia locală, încât nu am mai putut face o rezecție clasică. Am decolat tot colonul... am împins foarte mult limitele intervenției cu ajutorul robotului și am reușit să-l salvăm simplu. Acum, la 2-3 luni de la intervenție, are o viață bună, e stabil și starea lui se ameliorează de la lună la lună.”
Tumora sau anastomoza colo-anală înseamnă coborârea colonului sănătos până la nivelul anusului.
Un alt pas uriaș în chirurgia modernă este abordarea pacienților cu istorice chirurgicale complexe, considerați până nu demult inoperabili prin tehnici minim invazive:
„Până acum câțiva ani, orice intervenție anterioară pe abdomen prezenta o contraindicație pentru robot sau laparoscopie. Acum îndrăznim tot mai mult. Abordăm fiecare caz în parte, încercăm întâi abordul robotic și îi dăm pacientului șansa să își păstreze funcționalitatea organului,” a explicat chirurgul.
Substanța dinamică ce face diferența între țesut viu și țesut mort
În afara cancerului de colon, medicul mai are mulți pacienți cu alt tip de cancer, de ficat (și de căi biliare intrahepatice), o patologie care ocupă locul 7 la nivel mondial ca număr de cazuri noi diagnosticate, cu peste 840.000 de cazuri noi anual (aproximativ 4,1% din totalul îmbolnăvirilor de cancer).
International Agency for Research on Cancer clasează cancerul hepatic printre primii factori de mortalitate oncologică, evidențiind necesitatea unor intervenții chirurgicale tot mai precise și mai puțin invazive.
În chirurgia ficatului și a colonului, precizia este vitală. Dr. Petcu subliniază că medicina actuală nu mai lasă loc surprizelor intraoperatorii, combinând imagistica avansată (ecografia intraoperatorie, CT-ul 3D) cu tehnologia fluorescentă pe bază de verde de indocianină (ICG).
„La colon folosim o substanță, o injecție cu indocianină (ICG) pe care o injectăm intraoperator pentru a verifica dacă, după ce am scos porțiunea bolnavă din colon, partenerii anastomozei — adică ce punem cap la cap din intestinul restant — au vascularizație bună. Este o informație absolut vitală. Trebuie să ne asigurăm că tot ce rămâne după ce noi am plecat de acolo este viu. Viu înseamnă că țesuturile sunt capabile să se regenereze, să formeze cicatrici funcționale și să ne ferească de cea mai de temut complicație: fistula de anastomoză.”
Utilizarea angiografiei fluorescente cu verde de indocianină (ICG) în chirurgia colorectală reduce semnificativ rata de dehisciență (fistulă) a anastomozei, oferind chirurgului o hartă vasculară precisă în timp real. Dacă s-ar coase un segment de intestin care nu primește destul sânge, țesutul respectiv ar muri (s-ar necroza), iar cusătura s-ar desface (proces numit dehisciență). Iar atunci când cusătura cedează, conținutul intestinului se scurge în abdomen și provoacă o infecție severă numită fistulă sau peritonită. Folosind această tehnologie luminoasă, riscul ca operația să se desfacă scade drastic, iar pacientul este ferit de complicații critice și de reoperare.
Diagnosticul timpuriu și viitorul medicinei: De la robot la endoscopie
Dr. Petcu atrage atenția că meseria de chirurg nu se mai limitează doar la sala de operație, ci presupune o abordare holistică: de la diagnostic endoscopic, la intervenție și urmărire postoperatorie.
„Sunt chirurg, dar cu competență în endoscopie digestivă. Endoscopia nu mai este doar pentru diagnostic, ci a căpătat valențe terapeutice. Dacă avem la dispoziție turnul de endoscopie chiar și intraoperator, intru cu sufletul împăcat. În cel mai rău scenariu, am planul B, am planul C și știu că ies întreg și eu, și pacientul din povestea asta,” a mărturisit chirurgul.
Privind spre viitor, medicul este convins că medicina va deveni din ce în ce mai puțin invazivă, iar centre de excelență la nivel mondial formează deja chirurgii pentru această nouă eră.
„Unul dintre cele mai mari centre de training din lume este la Strasbourg. Endoscopia va avea și ea parte de robotizare. Tumorile pe care le vedem astăzi nu vor mai fi tumorile de mâine, pentru că vom fi capabili să scoatem tumori complexe endoscopic, fără să se mai ajungă la operații abdominale, dacă împingem screeningul și le descoperim în fază incipientă. Sunt oameni care se ocupă în continuare de dezvoltarea medicinei și de salvat vieți. Endoscopia și robotica vor fi copiii minunați ai medicinei viitorului.”
Relația medic-pacient: Încrederea nu se oferă de-a gata, se câștigă
Pentru pacienții care se află în fața unei decizii grele și se tem de intervenția chirurgicală, dr. Lucian Petcu are un mesaj clar, bazat pe transparență, respect și empatie:
„Încrederea se câștigă. Întotdeauna încurajez pacienții să nu ia de-a gata nici măcar ce spun eu, ci să își folosească simțul critic. De cele mai multe ori, bunul simț este peste recomandarea medicală. Dacă nu înțeleg sau li se pare ceva ciudat, să nu iasă din cabinet până nu au înțeles tot.
Jobul unui medic nu e doar să opereze magistral, ci să își ghideze pacientul către cea mai bună soluție. La mine pacienții nu ies niciodată mai devreme de 20 de minute din cabinet. Pasul cel mai important este ca omul să înțeleagă ce i se întâmplă, de ce alegem robotica, de ce laparoscopia sau de ce operația clasică. Când înțelege, încrederea vine de la sine.”
Articol susținut de MedLife
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
