Consolidarea clădirilor cu bulină. Ce soluții au candidații la Primăria Capitalei
Gabriela Firea spune, în discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții asociațiilor de proprietari, problema clădirilor cu bulină a fost una dintre cele care îi interesează cel mai mult pe oameni. Ea a vorbit de posibilitatea colaborării între Primăria Capitalei, primăriile de sector și anumite fundații care „au posibilitatea să dialogheze mai direct și cu personal calificat cu oamenii, cu familiile” care trebuie să-și părăsească locuințele durata lucrărilor.
Problema este însă că oamenii din clădirile cu risc seismic ce trebuie consolidate nu știu unde trebuie să se multe pe durata lucrărilor și pe cheltuiala cui, din cauza dialogului defectuos cu primăria. Mai mult, oamenii nu știu cine plătește costurile suplimentare, dacă reabilitarea nu se realizează în termenul stabilit de contract.
Oamenii din asociațiile de proprietari „sunt deschiși, dar vor să vadă o contribuiție de la Primărie și de la Ministerul Dezvoltării”, spune Gabriela Firea, mai ales că pentru reabilitarea clădirilor de patrimoniu se pot obține fonduri europene.
Robert Turcescu spune că oamenii nu vor să-și părăsească locuințele, din diverse motive, dar că în cazul unui cutremur de 7 grade, în București s-ar înregistra 50.000 de victime, potrivit estimărilor unor analiști.
„Această șituație ne pune pe toți într-o stare de urgență”, a spus el, arătând că nu a putut obține de la Primăria Capitalei numărul de locuințe pe care instituția trebuie să le aibă la dispoziție pentru cazuri de necesitate, calamitate. Ar trebui să fie mii de locuri, dar nu se știe cine le ocupă.
„Bănuiesc că există niște băieţi deştepţi, cu ghilimelele de rigoare care au pus mâna pe niște locuințe și stau în ele bine, mersi”, a adăugat candidatul.
El mai spus că trebuie făcută o evaluare a clăridilor, pentru că în cazul unora dintre ele, consolidarea ar costa mai multe decât reconstrucția. Iar atunci când încep lucrările, trebuie ca lucrările să se facă repede, în trei schimburi, iar oamenii trebuie să știe clar când încep lucrările de consolidare și când se încheie.
Robert Turcescu a mai spus că, în urma tragediei din Colectiv, deținătorii de spații comerciale din clădiri cu risc seismic au fost evacuați, chiar dacă plătesc în continuare taxele, dar locatarii sunt în continuare în acele clădiri. Astfel s-au pierdut 15.000 de locuri de muncă, adaugă candidatul.
Nicuşor Dan a aminit că din 2.400 de clădiri clasate în diferite clase de risc seismic, 13 au fost consolidate de primărie, „adică jumătate de imobil pe an”, şi alte 60 de către proprietari.
„Teoretic, lucrurile ar trebui să meargă bine, în sensul că există un fond guvernamental care acordă împrumuturi fără dobândă proprietarilor, ei plătesc fără dobândă 25 de ani, valoarea este mult mai mică decât câștigă, valoarea de piață a imobilelor creşte, deci toată lumea câștigă. Ce lipsește, ce strică jocul ăsta este corupţia primăriei, pentru că legea obligă proprietarii care accesează acest împrumut să treacă prin primărie și primăria lucrează cu firmele ei și este, ca de obicei, netransparentă (...) Singura soluţie e să recâştigăm încrederea cetăţenilor în primărie”, a spus Nicușor Dan.
El a amintit că au fost cazuri de oameni care s-au mutat din case pe perioada reabilitării cu promisiunea că lucrările vor dura șase luni, dar nu s-au terminat nici după cinci ani. Mai mult, nu au văzut nici devizul lucrărilor. Astfel, pentru că nu au încredere în autoritățile locale, locatarii refuză consilidarea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
