La Mândra, țesăturile de pe vremuri și broderiile tadiționale au devenit o modă de export

Diana Buzoianu: Șeful de la ESZ m-a amenințat cu sindicatele dacă mă ating de el, spune că e un om periculos și are susținere politică

De ce refuză Victor Rebengiuc ca numele lui să fie acordat unei străzi, după ce va muri

Victor Rebengiuc primește Premiul România Europeană 2025. Nicușor Dan: „Nu s-a lăsat dus de succes și a continuat să muncească”

Salvamontișii au pornit din nou în căutarea britanicului dispărut în Bucegi: „Avea un început de hipotermie”

Tanczos Barna, despre criza apei din Prahova: „Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des”

Descinderi în Dolj într-un dosar de delapidare: funcționari suspectați că și-au însușit bonuri valorice de carburant

Tensiuni uriașe în Bulgaria. Proteste de amploare continuă în 12 orașe

Oglinzi de un milion de euro bucata, fabricate în România cu tehnologie japoneză de ultimă generație

Nicușor Dan, despre criza apei potabile din Prahova: „Vinovăţia este la Apele Române”

Alina Zară a studiat teatrul, dar şi-a găsit împlinirea în satul natal cu nume pe care ea l-a transformat în renume. Acasă, la Mândra, Alina dă o nouă viaţă zestrei de tradiţii locale, pe care le-a iubit mereu. Aşa a învăţat de la bunica, mama Ruţa, cum o ştiau sătenii.

„Pânzele pe care le ţese suveica le-am transformat în tricouri, am spus poveştile pe care le spuneau bătrânele care ţeseau pânza cu suveică, am adunat copiii ca să audă poveştile şi de acolo Dumnezeu le-a aşezat şi le-a ordonat cu rost şi rânduială pe toate”, spune Alina Zară.

A scos din cufere uitate în poduri ţesături de pe vremuri, ştergare, feţe de masă, mâneci de ie sau gulere de cămăşi. Din ele s-a născut ideea tricourilor cu broderii tradiţionale de colecție, însoţite de mesaje. Acum, tricourile de la Mândra sunt celebre şi au lansat o modă.

„De exemplu, aceasta are o pânză pe care o am din zestrea dascălilor de aici, e un ştergar şi mesajul pleacă spre cineva din străinătate care îl face cadou şi atunci automat este Romanian T-shirt”, spune ea.

De curând, Alina a început un nou proiect: Colţul românesc. Este o pernuţă ca o reinterpretare în design modern a motivului Colţii Lupului. Dar şi ca semn de popas cu oameni dragi, unde oamenii mai schimbă o vorbă. Însă cel mai mult îi place să le arate copiilor din sat ce frumoase sunt cusăturile şi portul popular autentic.

„Pentru Ziua Universală a Iei, fetele şi-au propus să-și coasă singure prima lor ie. Şi ne-am apucat. Nu le învăţ foarte mult, ele mă învaţă pe mine. E fabulos cum îşi aleg semnele, cum le citesc”, spune Alina Zară.

Alina visează să deschidă într-o zi Muzeul de Pânze şi Poveşti la Mândra, pentru că i se pare cel mai frumos loc din lume.