RAPORT DE ȚARĂ. Brăila, fosta „vamă” dintre Occident și Orient

Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, în România. Președintele ucrainean va avea o întrevedere cu Nicușor Dan

Daniel Dăianu avertizează: Un război prelungit în Orientul Mijlociu ar provoca un șoc energetic global

Medicul demis după scandalul de la centrul de arși Floreasca îl dă în judecată pe ministrul Sănătății

Patru din zece funcții de conducere în România sunt ocupate de femei. Ce le diferențiază de bărbații lideri

„Este un simbol al puterii”. Istoria de 200 de ani a tronului pe care au stat ultimii domnitori ai Moldovei. Cum arată astăzi

Povestea lui Gobi, barza care și-a petrecut iarna într-un sat din județul Covasna. Localnicii au adoptat-o

Orașul în care câinii-roboți patrulează pe străzi și promovează curățenia. Localnicii sunt sceptici

Fritz: PSD vrea să finanțeze tot pachetul social, dar fără să spună de unde vin banii

Dominic Fritz: Sunt sceptic că toți antreprenorii pot suporta majorarea salariului minim

La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul veacului următor, Brăila a fost un important centru comercial şi meşteşugăresc. Bogăţiile Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul Ibrăilei, astfel că turcii au construit aici o cetate formidabilă, de necucerit. La începutul secolului trecut, Brăila a ajuns al doilea cel mai important al ţării, după Capitală.

„Județul Brăila înseamnă drumuri, înseamnă infrastructură, sănătate, dezvoltare economică și absorbție de fonduri europene. Înseamnă cultură și sport. Avem agricultură cu cele 350.000 de hectare din terasa Brăilei, avem această Insulă Mare a Brăilei”, spune Florin Mija, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.

În Brăila există un cartier locuit în totalitate de ruşii lipoveni. Până în urmă cu câţiva ani, la porţile caselor nu vedeai maşini, ci bărci, iar bărbaţii şi femeile păstrau încă portul specific.

Oraşul Însurăţei a luat naştere în anul 1878, atunci când a fost decretată legea însurăţeilor, adică tinerii proaspăt căsătoriţi erau împroprietăriţi cu teren.

La vremea aceea, 254 de cupluri proaspăt căsătorite s-au mutat în comuna Însurăţei, formată pe locul fostului sat Pârdăleni. Comuna s-a extins şi a devenit, în 1989, oraş, cu o populaţie de peste 7.400 de locuitori.

În Ianca a funcţionat un aeroport militar. Un avion de luptă este acum singura amintire a vremurilor de altădată şi a devenit simbolul oraşului

Oraşul Ianca numără, acum, mai bine de 10.000 de suflete. Ianca a fost înfiinţată în 1843, pe atunci ca şi comună, cu 2.500 de locuitori. Comuna avea două şcoli, două biserici ortodoxe, o fabrică de spirt, 12 mori de vânt şi una cu aburi. După Revoluţie, Ianca a fost declarată oraş.

Oraşul Făurei este situat la 60 de kilometri de Brăila şi la 40 de Buzău.

Teritoriul administrativ al oraşului acoperă o suprafaţă de 1.828 de hectare. Iniţial, a fost un cătun al comunei Surdila-Greci. Satul a crescut treptat şi, în 1931, s-a seprata de comun din care făcea parte. În 1950, a devenit reşedinţă de raion în judeţul Brăila iar, în 1968, comuna Făurei a fost declarată oraş.