RAPORT DE ȚARĂ. Giurgiu asigură mare parte din producția de grâu, porumb și floarea soarelui
Înainte de 1989, județul Giurgiu era renumit pentru producția de cereale. Recoltele erau o mândrie atât pentru autoritățile locale cât și pentru conducătorii de la centru.
„În acea perioada, România era grânarul Europei, iar grâul produs de România era unul dintre cele mai bune produse din punct de vedere calitativ și cantitativ. Rra apreciat pe toate piețele din Orient și Occident”, spune Nicolae Madin, inginer program de dezvoltare al Portului Giurgiu.
În decursul anilor, terenurile cultivate s-au restrâns, o parte din locuitorii din mediu rural s-au mutat la oraș, iar interesul pentru agricultură a scăzut. Chiar și așa, județul și-a păstrat specificul.
Terenul agricol reprezintă 79 % din suprafața județului, din care teren arabil 260.000 de hectare, pășuni aproape 9.000 de hectare și vii peste 7.500 de hectare. Pentru că se află la distanță mică de București, un segment reprezentativ din rândul celor care au dobândit calificări au migrat către Capitală, în căutarea unui trai mai bun. Dar unii s-au întors, din dragoste de pământ. Este și cazul lui Ion Ene.
„Am plecat puțin la oral, era Bucureștiul aproape și tentația să încercăm, apoi am venit la țară și n-am mai plecat de aici”, povestește acesta.
Și-a făcut mai multe sere și muncește cu întreaga familie în agricultură. Este viața lor și se bucură în fiecare sezon de faptul că Dumnezeu le-a dat un sol roditor.
A fost o vreme însă când vedetă în grădinile giurgiuvenilor era sfecla de zahâr, dar distrugerea industriei locale a afectat acest segment agricol.
„S-a distrus fabrica de zahăr, asta a avut impact și în agricultură. Erau foarte mulți cultivatori de sfeclă de zahăr, nu numai în județul Giurgiu. Nu numai că nu mai au unde să își ducă produsele la prelucrat, dar nu mai pun sfeclă”, spune Dănuţ Ofiţeru, director general adjunct al Companiei Naționale Administrația Porturilor Dunării Fluviale.
Giurgiu se află însă pe locul nouă în topul județelor la cultura de floarea soarelui, cu o suprafață de peste 41.000 de hectare cultivate și o producție de 80.000 de tone anual. Agricultorii giurgiuveni își pun speranțe mari în acest an agricol, și spun că perspectivele sunt bune, nu doar pentru recolta de floarea soarelui, dar și pentru celelalte culturi.
„Momentan, cultura de grâu, orz, rapiță, cele care sunt în prima fază de recoltare, au condiții foarte bune la momentul actual. Rămâne de văzut ce ne rezervă timpul în perioada recoltării”, precizează Vlad Gheorghe, președintele cooperativei „Vidra”.
Pentru a nu mai sta în fiecare an cu frica în sân, de cât de bun va fi anul agricol, și pentru a fi sigură de profitul culturilor sale, doamna Paula pune de trei ani încoace numai zarzavaturi. Mai puțin pretențioase la condițiile vremii și mai ușor de îngrijit. Câștigul nu e mare. 200 de lei la fiecare o mie de legături vândute, dar pentru că are cantitate mare, suma astfel obținută îi este suficientă pentru un trai decent.
Un alt giurgiuvean își câștigă existența din piscicultură. A făcut un complex piscicol cu fonduri europene, iar acum ia bani din pasiunea unora pentru pește.
„Se găseşte crap românesc, salontă, somn românesc, caras. Pescarul trebuie să plătească 50 de lei pentru 12 ore. În taxă intră cinci kilograme de caras”, spune Ciobănică Mina, proprietar de complex piscicol.
În județ mai sunt și alte categorii de fermieri. Crescători de vaci, de porci sau găini de ouă. Sunt însă ferme mici, iar piața de desfacere a mărfii e greu de găsit.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
