RAPORT DE ȚARĂ. Perioadele care au influențat istoria Sucevei
Perioada de apogeu a fost în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Bisericile și mănăstirile construite de boierii si domnii moldoveni s-au păstrat în mare parte și sunt cea mai importantă atracție turistică și astăzi. Din perioada austro-ungară însă, foarte puține clădiri au supraviețuit. În perioada comunistă cele mai multe au fost demolate intenționat pentru a șterge cu buretele urmele imperialismului.
Nu există loc în Suceava pe care un turist să îl aleagă si să nu amintească de contribuția impresionantă pe care Ștefan cel Mare a avut-o la gloria Moldovei. Istoricii vorbesc despre calități de excepție, umane, de strateg și diplomat. Cu toate acestea, în zonă, la fel de fascinante, pentru cine pășește pe urmele lui Ștefan, sunt legenedele de iatac de la Curtea Domnească.
„Cele mai importante mituri că au legătură cu el și numeroasele lui soții și copii din afara căsătoriei care nu sunt adevărate. Cel puțin istoric, ele nu pot fi verificate”, spune Monica Dejan, arheolog la Muzeul de Istorie din Suceava.
Cetatea de Scaun a Sucevei nu a fost niciodată cucerită prin forța armelor. Petru Mușat a construit cetatea pentru a-i servi ca reședință voievodală. Zidurile aveau o grosime de doi metri, dar Ștefan a fortificat-o și a mai construit un zid interior de două ori mai lat.
„Sultanul Soliman Magnificul a venit într-o campanie imperială în anul 1476 la Suceava în încercarea de a cuceri Cetatea, însă nu reușește acest lucru. Dar învățămintele acestei campanii sunt foarte importante pentru Ștefan cel Mare, care va relua în forță lucrările de construcție la Cetatea de Scaun”, mai spune Monica Dejan.
Fortăreața, astăzi în curs de reabilitare printr-un proiect european, i-a asigurat lui Ștefan o domnie fără egal atât ca durată, a stat 47 de ani pe tronul Moldovei, cât și ca valoare, pentru că a lăsat în urmă un patrimoniu cultural extrem de valoros.
„Practic noi, astăzi, îi datorăm lui Ștefan cel Mare o parte din monumentele foarte importante, începând cu sanctuarul românismului în toate epocile inclusiv în perioada austriacă, vorbim de mănăstirea Putna”, precizează Emil Ursu, director al Complexului Muzeal Bucovina.
Doar jumătate din cele peste 40 de biserici construite de Ștefan s-au păstrat până astăzi. Iar istoricii mai desființează un mit. Acela care spune că după fiecate luptă câștigată Ștefan a construit câte o biserică. A început să construiacă abia după 30 de ani de domnie. Cea mai veche biserică din Suceava şi primul lăcaş de cult din piatră al Moldovei este Biserica Mirăuţi construită de Petru Muşat la sfârşitul secolului al 14-lea. Aici s-a auzit pentru prima oară o slujbă în limba română şi, cel mai important, este primul sediu al Mitropoliei Moldovei şI Bucovinei. Cinci secole mai târziu, după ce a trecut prin invazii cazace, polone şi otomane, un împărat străin, catolic , Francisc Iosif al Austriei, i-a redat strălucirea de astăzi, plătind reabilitarea.
Perioada austriacă este a doua etapă importantă în evoluția Sucevei. Din 1775, timp de un secol și jumătate acest teritoriu a făcut parte din Imperiul Habsburgic, primind numele de Bucovina. Dar semnele ocupației străine nu au fost pe placul regimului comunist.
Chiar dacă multe dintre clădiri nu mai sunt în Suceava, auzi la tot pasul povești despre gloria de odinioară. Dovada că oamenii din zonă au preluat din fiecare perioadă ce a fost mai însemna este aceea că urmașii lui Ștefan se consideră și astăzi bucovineni, denumire dată de austrieci. Și dintre toate se mândresc în primul rând cu ospitalitatea.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
