RAPORT DE ȚARĂ. Șantierul naval, unicul supraviețuitor al sectorului industrial din Giurgiu
Anii 70 au fost ani decisivi pentru județul Giurgiu. Cum spun locuitorii de acum, atunci a început programul de industrializare forţată al lui Nicolae Ceauşescu.
Fabrica de zahăr din Giurgiu asigura un loc de muncă pentru câteva mii de persoane, dar era și locul în care ajungea mare parte din producția de sfeclă de zahăr din sudul României.
„S-a distrus fabrica de zahăr, asta a avut impact şi în agricultură. Erau foarte mulţi cultivatori, nu numai în judeţul Giurgiu, de sfeclă de zahar. Nu numai ca nu mai au unde să își ducă produsele la prelucrat, dar nu mai pun sfeclă”, a explicat Dan Ofițerul, director general adjunct Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.
Industria chimică era și ea bine reprezentată la Giurgiu. Verachim, fostul Combinat Chimic, a asigurat și el, chiar până în anul 2002, locuri de muncă pentru o mare parte din populația orașului. Dar, din cauza datoriilor foarte mari acumulate, în septembrie 2003 a fost anunțată lichidarea societății. Acum, pe terenul combinatului au mai rămas doar câțiva pereți ai unor clădiri. Situația este asemănătoare și la altă perlă a industriei din Giurgiu:
Înființată în 1970, întreprinderea de textile Dunăreana era firma giurgiuveană cu cel mai mare număr de angajați, aproximativ 7.000 de oameni lucrau aici în trei ture, în câteva țesătorii. Construcțiile se întindeau pe mii de metri pătrați. În timp, numeroase hale au fost distruse.
Ce a rămas în picioare acum este închiriat altor firme, dar niciuna la fel de celebră ca Dunăreana de odinioară, cea mai mare fabrică de textile din sud-estul Europei la un moment dat. Când vine vorba de fabricile cu care se mândrea județul Giurgiu, se simte pe loc nostalgia în glasul locuitorilor de acum.
„Giurgiu avea o fabrică de conserve foarte puternică, foarte bine dotată, din păcate şi aceasta s-a închis. Prin urmare, producţia de legume unde să meargă?”, spune Dan Ofițerul.
Există un singur supravieţuitor, Şantierul Naval, care produce şi repară ambarcaţiuni. Iar comenzi au destule, 90 % pentru export.
Industria din Giurgiu a reuşit în ultimii ani să atragă şi alte investiţii, de exemplu o fabrică ce face matriţe din care vor ieşi ulterior componente pentru firme celebre din domeniul auto şi aviatic.
Giurgiu mai are şi alte activităţi economice. În nordul judeţului sunt în exploatare zăcăminte de ţiţei, iar din albiile Dunării şi râurilor ce străbat judeţul sunt extrase nisipuri şi pietrişuri. Totuși, giurgiuvenii se afla pe ultimul loc în ţară în ceea ce priveşte cifra de afaceri din industrie, aproape 790 de milioane de lei. De asemenea se află pe ultimul loc şi la numărul de contracte de muncă, iar salariul mediu net lunar este de puţin peste 1.200 de lei, jumătate faţă de nivelul salarial din Bucureşti, oraşul aflat la mai puţin de 60 de kilometri distanţă.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
