RAPORT DE ȚARĂ. Vedete în bucătăria clujeană: Varza a la Cluj și vargabeles
Mâncărurile de aici dulci, săţioase şi gustoase atrag ca un magnet. Turiştii care vizitează Transilvania preferă restaurantele tradiţionale şi nu există om care să fi plecat dintr-un astfel de loc fără să ceară măcar o reţetă.
Cea mai veche reţetă tipărită într-o carte de bucate în România, ce datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea (anul 1695), este cea a verzei a la Cluj. Reţeta a rezistat vremii şi datorită faptului că oamenii credeau atunci că varza este cel mai bun aliment pentru un stomac sănătos.
Un cunoscut istoric culinar de prin partea locului, Cserna-Szabó András a descris modul în care varza, specifică Ardealului, şi sarmalele turceşti au ajuns în aceeaşi oală, drept un adevărat exemplu de „gastronomie fusion."
Ingredientele sunt la îndemâna oricui şi nu sunt nici prea scumpe, după cum explică Mariana Pop, bucătăreasa unuia dintre cele mai vechi restaurante din Cluj, Vărzăria.
Prepararea deliciosului desert vargabeles durează aproximativ două ceasuri. Pentru că vargabeles-ul se serveşte adesea în crustă, adică într-un un aluat fin sau foietaj, desertul a fost numit în limba română „căptuşeala cizmarului”.
„Ingredientele pentru vestita varză a la Cluj sunt uleiul, ceapa, bulion, orez, carnea tocată, care este vită, porc”, explică Mariana Pop – bucătăreasă.
Se spune că varza a la Cluj este reţeta de sarmale a bucătarilor comozi, molcomi, aşa cum se spune în Ardeal, sau a unei gospodine care nu a avut la îndemână foi de varză suficient de subţiri încât să facă sarmale.
Inspiraţia austro-ungară în materie de gastronomie se face resimţit în Transilvania şi implicit, la Cluj, şi când vine vorba de faimosul gulyas, pe care bucătarii ardeleni l-au desăvârşit.
„De fapt păstorul de animale e gulyaşul, ala care dă şi cu biciul”, a afirmat Tamas Istvan – bucătar.
Gulyasul poate fi preparat din carne de vită, de porc sau de miel. În ceea ce priveşte densitatea, părerile sunt împărţite, ba e supă, ba e tocăniţă. Oricum ar fi, gulyasul trebuie să fie dulceag, aromat şi, cel mai important, picant.
Cum bucătarul pune mare preţ pe gustul de odinioară, nu se abate nici în ruptul capului de la reţeta tradiţională.
Oaspeţii veniţi tocmai din Israel sunt întâmpinaţi cum se obişnuieşte prin partea locului. Nu lipsesc vişinata şi minciunelele, iar cadrul tradiţional este completat de taraful din comună.
Vedeta serii este bineînţeles gulyasul, a cărui servire se face după un ritual anume. Ceaunul este recipientul consacrat din care trebuie să se servească faimosul preparat.
Şi, cum nicio masă copioasă nu este completă fără un desert pe măsură, din peisajul culinar specific Clujului nu putea să lipsească vargabeles. Este considerat un desert nepretenţios, dar delicios şi la îndemâna oricărei bucătărese iscusite.
Desert faimos al Transilvaniei, vargabeles-ul s-a născut în secolul al XVIII-lea, în Cluj, la iniţiativa unui hangiu, pe cât de ingenios, pe atât de practic. Varga, căci aşa îl chema pe hangiu, a creat acest desert gustos folosind ingrediente uşor de găsit la acea vreme.
O oră îi ia unei gospodinei să pună în straturi tăiţeii, amestecul de branză, zahăr, ouă şi stafide, iar apoi se lasă o oră în cuptor, la foc mic.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
