TRIUMFUL UNEI NAȚIUNI. Ferdinand de România, regele Marii Uniri

Șeful NATO ia în derâdere amenințarea lui Putin cu războiul în Europa: L-am văzut în haine militare, dar fără a fi pe front, ci departe

Stenograme. Cum i-a învățat Steve Witkoff pe ruși să-i intre pe sub piele lui Donald Trump: „Aș repeta felicitările”

Donald Trump a anunțat condiția pentru o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Steve Wiktoff va merge la Moscova

Diana Buzoianu: Șeful de la ESZ m-a amenințat cu sindicatele dacă mă ating de el, spune că e un om periculos și are susținere politică

De ce refuză Victor Rebengiuc ca numele lui să fie acordat unei străzi, după ce va muri

Victor Rebengiuc primește Premiul România Europeană 2025. Nicușor Dan: „Nu s-a lăsat dus de succes și a continuat să muncească”

Salvamontișii au pornit din nou în căutarea britanicului dispărut în Bucegi: „Avea un început de hipotermie”

Tanczos Barna, despre criza apei din Prahova: „Dorel ajunge în funcţie de conducere din ce în ce mai des”

Descinderi în Dolj într-un dosar de delapidare: funcționari suspectați că și-au însușit bonuri valorice de carburant

Ferdinand I de Hohenzollern era nepotul de frate al regelui Carol I şi a devenit principe moştenitor al României pentru că unchiul său nu avea urmași direcți. Licențiat in drept la Tubingen, Ferdinand s-a căsătorit în anul 1892 cu Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii și verișoara țarului Nicolae al II lea. Căsătoria s-a dovedit crucială prin alianţele dinastice create.

Când Ferdinand a urcat pe tron, la 10 octombrie 1914, România neutră avea de ales între Puterile Centrale, adică Germania, Austria şi aliaţii lor, pe de o parte, şi Antantă: Franţa, Anglia şi Rusia, pe de altă parte. La Consiliul de Coroană din 27 august 1916, regele a luat o decizie dureroasă: a intrat în război împotriva ţării natale. "Eu, după matură reflecție si după lupte interioare pe care le veți înțelege și din care am ieșit biruitor asupra mea, înclin mai mult pentru opinia Guvernului meu".

Războiul, pornit cu garanțiile Antantei pentru obținerea Transilvaniei, a Banatului, și a Bucovinei, s-a dovedit a fi devastator pentru români. Bucureștiul a fost ocupat, iar guvernul și familia regală s-au refugiat la Iaşi.

Berlinul cerea înlăturarea dinastiei, acuzându-l pe regele Ferdinand de trădare. Casa de Hohenzolern l-a șters din cartea familiei, iar Papa, la presiunile lui Wilhelm al II lea, l-a excomunicat. Austria, mai puțin drastică în privinţa dinastiei româneşti, „se mulțumea" cu trecătorile Carpaților, cu extinderea Bulgariei asupra Dobrogei și cu dependenţa economică totală a României.

Dar deşi i-a cerut conservatorului pro-german Alexandru Marghiloman să devină premier pentru a semna Pacea umilitoare de la Buftea, regele a refuzat să ratifice documentul. Acest refuz i-a permis în 1919 liberalului Ionel Brătianu să susțină că România nu a făcut pace separată cu Puterile Centrale învinse și de aceea a fost recunoscută România Mare.

După război, regele şi-a ţinut promisiunea rostită în tranșee: aceea de a împroprietări țăranii și de a adopta votul universal. Potrivit unui decret din decembrie 1918, primele moșii împărţite ţăranilor aparțineau Domeniilor Coroanei. Ferdinand rămâne în istorie drept Ferdinand Întregitorul, regele tuturor românilor.

__________________________

Începând de azi, Digi24 vă propune o incursiune fascinantă în istoria de acum un secol a României. Vom spune povestea triumfului naţiunii române, cum au ajuns românii împrăştiaţi pe teritoriile a două imperii să trăiască în aceeaşi ţară, sub acelaşi steag şi conduşi de acelaşi rege. Cine au fost oamenii care au făcut România Mare, de la elitele politice şi culturale şi până la ţăranii care au câştigat fiecare palmă de pământ cu jertfa sângelui.