Vreau să știu! - Cum ar vrea profesorii să arate sistemul de învățământ românesc

Noi stenograme din dosarul rețelei rezerviștilor

Ministrul Jutiției, reacție la declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile magistraților: Nu sunt dușmani ai societății

Accident grav în Iași: O femeie a pierdut controlul mașinii și s-a răsturnat pe trotuar după o manevră periculoasă a altui șofer

Volodimir Zelenski, lăsat în beznă de ruși în timpul unui interviu pentru The Guardian. Reacția liderului ucrainean

Radu Marinescu, despre eliberările cauzate de prescrierea faptelor: „Nimeni nu trebuie să scape de justiție”

Incendiu de proporții la un bloc ANL din Craiova: mai mulți locatari s-au evacuat

În Munții Maramureșului, Athos este câinele erou al salvamontiștilor: „Știe când trebuie să plecăm undeva sau când avem o misiune”

Coșmar într-un cartier din Galați. Localnicii, terorizați de un vecin care îi amenință și îi lovește: „A fugărit copiii cu cuțitul”

Doi români au fost răniți la Istanbul, într-un incident armat în Piața Taksim

„Învăţământul românesc este subfinanţat. Asta este problema capitală. Au fost foarte mulţi oameni care au avut idei şi l-au părăsit din cauza lipselor materiale: dotări şi salarii”, spune Ion Băraru, profesor de fizică.

„Programa este foarte încărcată. Este nevoie să fie simplificată și chiar regândită un pic pentru că acum, la matematică cel puțin, avem nevoie de exerciții mult mai practice. Trebuie să ne îndepărtăm puțin de gândirea algoritmică de fel și fel de rețete de a rezolva un exercițiu. Elevul trebuie să gândească. În final, acesta este scopul matematicii”, adaugă Alina Grecu, profesor de matematică.

„Printre aspectele care ar trebui schimbate în sistemul de învățământ se numără cantitatea de informație care este transmisă elevilor, trebuie redusă, trebuie făcută o selecție și actualizată. De asemenea, modul de transmitere al informației. Trebuie și el schimbat pentru a fi cât mai atractiv pentru elevi”, subliniază Marilena Vasile, profesor de limba și literatura română.

„Numărul de ore alocat ştiinţelor e bun, e mare şi dă rezultate. După părerea mea, comparat cu vestul, suntem nişte oameni, tehnic vorbind, bine pregătiţi. Care e problema? Un om din vest este ancorat în realitate. El va înţelege de ce a învăţat acel lucru şi unde se aplică şi la ce se foloseşte. Noi suntem nişte teoreticieni”, spune Cristian Frâncu, profesor de informatică.

„Cred că toţi angajatorii îşi doresc angajati care vin de pe băncile şcolii, tineri responsabili, care să îi respecte pe ceilalți, care să respecte legile, care să aibă dragoste de muncă şi de studiu și de autodepăsire. În ce măsură, întreb eu, şcoala romanească sau școala în general, școala tradițională, învățământul tradițional se concentrează și asupra acestor valori?”, menționează Ana Maria Brezniceanu, fondatoare şcoală privată.

„Să ajungem şi noi la standarde europene, standarde normale, în care copiii să se simtă confortabil, să aibă toate condiţiile de la căldură, lumină, mobilier, materiale didactice şi aşa mai departe, să vină cu drag la şcoală”, susține Paula Stecoza, directoarea Şcolii Aşchileu din Cluj.